€ 5.0985 →
|
$ 4.3417 →
|
Foto: Unsplash
Tequila, vinul roșu, ginul sau berea, fiecare are reputația sa, dar experții spun că ideea unui alcool „curat” sau benefic pentru sănătate este un mit de marketing. Iată ce arată cercetările recente publicate de National Geographic și ce spun specialiștii
Organizația Mondială a Sănătății a confirmat în 2024 că nu există un nivel sigur de consum de alcool. Chiar și cantitățile moderate – mai puțin de șapte pahare pe săptămână – cresc riscul de boli cardiovasculare, cancer și afecțiuni hepatice.
Așadar, indiferent dacă alegem tequila artizanală, vin bio sau gin premium, concluzia este aceeași:
alcoolul rămâne o toxină, iar singura băutură cu adevărat „curată” este apa.
Multă vreme, tequila a fost asociată cu excesele și mahmureala severă. Astăzi, însă, imaginea ei s-a schimbat radical. În reclame și pe rețelele sociale, tequila este prezentată drept o băutură „săracă în zahăr”, „fără aditivi” și „rezistentă la mahmureală”.
Însă, potrivit National Geographic, această percepție are mai mult de-a face cu marketingul decât cu știința.
David Jernigan, decan adjunct al Facultății de Sănătate Publică din cadrul Universității din Boston, explică: „Atunci când comercializezi un produs care face rău oamenilor, trebuie să creezi un efect de halo, să-l faci să pară mai sănătos decât este”.
El adaugă că oamenii tind să supraestimeze cât de „sigure” sunt obiceiurile lor de consum, mai ales atunci când aud termeni precum „natural” sau „curat”.
Deși există percepția că tequila „lovește mai tare” decât alte băuturi, chimic nu este mai puternică decât ginul, whisky-ul sau votca. Diferența o face volumul și viteza cu care este consumată.
Conform U.S. National Institutes of Health, o băutură standard conține aceeași cantitate de etanol, indiferent de formă: 355 ml de bere, 150 ml de vin sau 45 ml de tărie.
Astfel, senzația că tequila „se urcă la cap” mai repede ține mai mult de obiceiurile de consum, shot-uri rapide, pe stomacul gol, decât de compoziția chimică a băuturii.
Unii cred că tequila sau băuturile „albe” provoacă mai puține mahmureli. E adevărat că tăriile mai închise, precum whisky-ul, conțin mai mulți congeneri, compuși rezultați din fermentație, care pot intensifica simptomele.
Totuși, potrivit nutriționistei Brooke Scheller, autoarea volumului How to Eat to Change How You Drink, orice alcool duce la deshidratare, inflamație și perturbarea somnului.
„Mahmureala este rezultatul acumulării de acetaldehidă, un produs toxic al metabolizării alcoolului. Nu există băutură care să o prevină complet”, afirmă Scheller.
Mitul vinului roșu benefic pentru inimă persistă datorită resveratrolului, un antioxidant găsit în coaja strugurilor. Dar cercetările recente arată că pentru a obține efecte reale, ar fi nevoie de cantități imposibil de consumat: echivalentul a sute de pahare.
La fel, tequila își datorează aura „naturală” plantei de agave, bogată în agavine, zaharuri nedigerabile cu potențiale beneficii intestinale. Problema? Acestea dispar în procesul de distilare, transformate în etanol.
Băuturile precum vodca și ginul sunt adesea prezentate ca „pure” sau „curate”. Însă, potrivit Biroului pentru taxe și comerț cu alcool și tutun (TTB) din SUA, termenul „curat” nu are o definiție legală.
Distilarea repetată poate elimina impuritățile, dar nu modifică natura toxică a etanolului. Indiferent de tărie, alcoolul afectează ficatul, creierul și sistemul cardiovascular.
Mulți consideră berea o alegere „ușoară”, însă diferența principală ține de volum. Etanolul ajunge mai lent în sânge datorită conținutului de apă, dar efectele sunt aceleași dacă se depășește doza standard.
Studiile arată că băuturile carbogazoase, cum ar fi berea sau șampania, pot chiar accelera absorbția alcoolului prin relaxarea valvei pilorice, crescând astfel nivelul de alcool în sânge.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
