€ 5.0955 →
|
$ 4.3795 →
|
Lei românești. Sursa foto: Pexels
Ministerul Finanțelor a publicat, marți, 10 martie, proiectul de buget pentru anul 2026, care include măsuri pentru pensionari, elevi, mediul de afaceri și investiții publice.
Ministerul Finanțelor a publicat în transparență, marți, 10 martie, pachetul de documente aferente proiectului de buget general consolidat pentru anul 2026.
Pentru anul 2026, guvernanții estimează un deficit bugetar 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, acesta fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.
Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât și o îmbunătățire a colectării. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente – venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului.
Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei. Construcția bugetară are la bază venituri stabilizate și eficientizarea activității administrației fiscale.
Totuși, Ministerul Finanțelor subliniază că dobânzile la datoria publică vor crește, dar bugetul va rămâne orientat către investiții și fonduri europene: „În ansamblu, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare. Deși, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiectează în condițiile reducerii deficitului absorbția unor cheltuieli cu investițiile care se ridică peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precădere cele din fonduri europene”.
Bugetul include alocări pentru programe sociale și educaționale:
Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.
Bugetul prevede și măsuri pentru mediul de afaceri și relansare economică „atât prin sumele din investiții care ajung în economie, cât și prin stimularea investițiilor productive, deductibilități pentru profitul reinvestit și mecanisme moderne de finanțare prin capital de stat și credite fiscale dedicate industriei, exploatării resurselor, inovării și reîntoarcerii capitalului uman din afara țării în România. Bugetul pe 2026 susține creșterea economică pe termen lung, într-un context european și internațional marcat de incertitudini, printr-un mix de investiții publice ridicate, consolidare fiscală graduală și măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri”, se arată în comunicatul Ministerului Finanțelor.
Bugetul va include și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) și ajustările privind regimul microîntreprinderilor. De asemenea, el include creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prevăzute în cadrul pachetului de relansare economică, precum și pentru stimularea investițiilor private prin măsurile fiscale adoptate recent de Guvern în cadrul aceluiași pachet.
Bugetul pe 2026 alocă 86,4 de miliarde de lei, aproximativ 2/3 din fondurile europene fiind direcționate către proiecte locale și regionale.
Din TVA sunt alocate 27,7 miliarde lei pentru finanțarea bugetelor locale, dintre care:
Distribuirea impozitului pe venit către autoritățile locale se realizează pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru județe, 63% pentru municipii, orașe și comune, 14% pentru fondul național de echilibrare, 6% la dispoziția consiliilor județene, iar 2% pentru instituții culturale precum teatrele, operele și filarmonicile. Mecanismele de echilibrare se bazează pe cote clare, praguri per locuitor și rețineri diferențiate.
Pentru 2026, proiectul de buget propune o formulă diferită de finanțare a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispoziția Consiliului General al Municipiului București, destinat finanțării serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului București, pentru asigurarea cofinanţării proiectelor de infrastructură şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală.
„Prin această abordare se urmărește crearea unui cadru bugetar mai stabil și mai predictibil, care să permită planificarea multianuală a investițiilor și îmbunătățirea calității serviciilor publice pentru locuitorii Capitalei”, se arată în comunicat.
Totodată, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei, avansul fiind determinat în principal de investiţii, fonduri europene şi costurile finanţării datoriei publice generată de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de creşterea cheltuielilor de funcţionare ale statului.
Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evoluţia reflectă atât costurile finanţării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât şi menţinerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe pieţele financiare. În aceste condiţii, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o ţintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.
Ministerul Finanţelor estimează că bugetul pentru anul 2026 este construit în concordanţă cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, în principal, reducerea graduală a cheltuielilor de funcţionare ale statului şi consolidarea disciplinei fiscal-bugetare.
În acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administraţiei publice, orientate spre eficientizarea aparatului public şi temperarea ritmului de creştere al cheltuielilor curente.
În acelaşi timp, cheltuielile de asistenţă socială se menţin, în termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea scad de la 13,1% în anul 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, evoluţie determinată în principal de creşterea estimată a economiei.
„Cheltuielile cu bunuri şi servicii se menţin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, în condiţiile unui nivel încă ridicat al inflaţiei. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectă efortul Guvernului de a limita creşterea cheltuielilor curente şi de a utiliza mai eficient resursele publice”, se mai arată în comunicat.
MF precizează că pentru menţinerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabileşte şi o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asistenţă socială şi datoria publică, aceasta din urmă fiind plafonată la 62,5% din PIB la sfârşitul anului 2026.
Totodată, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare şi transparenţă, inclusiv termene clare pentru raportarea execuţiei bugetare şi aplicarea unor standarde de cost menite să asigure o utilizare mai eficientă şi mai responsabilă a resurselor publice, susţine iniţiatorul proiectului.
Citește și: Coliția de guvernare nu se înțelege pe bugetul României. O nouă ședință, astăzi - surse
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
