Pe 28 septembrie, Republica Moldova organizează alegeri parlamentare care, deși par un eveniment local, ar putea avea consecințe directe asupra securității și stabilității întregului continent european. De la...

Moldova a absorbit peste 1,5 milioane de refugiați ucraineni la un moment dat în timpul războiului și găzduiește în prezent aproximativ 100.000. Țara joacă un rol esențial și în transportul cerealelor ucrainene prin porturile sale de pe Dunăre, oferind o rută alternativă în contextul blocadelor impuse de Rusia la Marea Neagră.

Dacă guvernarea de la Chișinău s-ar orienta către Moscova, întreaga structură de sprijin a Ucrainei ar fi grav slăbită, afectând reziliența estică a Uniunii Europene, conform Reuters.

Riscurile unei orientări pro-ruse

O eventuală victorie a forțelor politice pro-ruse ar putea transforma Moldova într-un avanpost al Kremlinului. Rusia are deja circa 1.500 de soldați staționați în Transnistria, o regiune separatistă care a cerut independența în 2006, fără recunoaștere internațională. Într-un astfel de scenariu, Moldova ar putea deveni o bază logistică pentru noi atacuri asupra Ucrainei sau chiar un nou front militar.

Această perspectivă alarmează statele vecine, în special România, dar și Polonia și statele baltice, membre NATO, unde un conflict ar putea activa articolul 5 privind apărarea colectivă.

Conștienți de importanța momentului, Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk s-au deplasat la Chișinău la sfârșitul lunii august pentru a transmite un mesaj clar: unitate și sprijin față de viitorul european al Moldovei.

Vizita a fost și un avertisment direct adresat Moscovei, într-un moment în care imaginile difuzate de Ministerul rus al Apărării arătau planuri de extindere militară spre regiunile Odesa și Harkov.

Situația politică internă

Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS), condus de președinta Maia Sandu, deține în prezent majoritatea parlamentară, dar a pierdut mult din popularitate. Dacă în 2021 câștiga peste 52% din voturi, sondajele din august 2025 indică o susținere de doar 25,8%.

Nemulțumirea populației se explică prin lipsa de progrese în combaterea corupției, stagnarea economiei și efectele crizei energetice provocate de Rusia. Totuși, PAS își revendică drept principală realizare avansul către aderarea la Uniunea Europeană, proces început în 2022 și consolidat prin deschiderea negocierilor în 2024 și summitul UE-Moldova din 2025.

Posibile scenarii post-alegeri

Deși PAS ar putea rămâne prima forță politică, se conturează scenariul unei coaliții cu partide pro-ruse. Printre acestea, Blocul Patriotic al Comuniștilor, condus de Igor Dodon, acuzat de corupție și legături directe cu Moscova, se află pe locul doi în sondaje. În același timp, Blocul Alternativ pro-european are șanse să treacă pragul electoral și să devină un partener de guvernare.

Astfel, rezultatul scrutinului ar putea decide dacă Moldova rămâne ferm pe drumul european sau riscă o întoarcere strategică spre Rusia.

Moldova a fost ținta preferată a campaniilor de dezinformare și a atacurilor cibernetice orchestrate de Rusia. Alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE din 2024 au demonstrat deja nivelul ridicat al interferenței externe.

Pentru scrutinul din septembrie 2025, analiștii se așteaptă la o implicare și mai puternică a Kremlinului, ceea ce face ca monitorizarea internațională să fie crucială pentru garantarea unui proces electoral corect.

Alegerile parlamentare din 28 septembrie nu reprezintă doar o etapă în viața politică a Moldovei, ci un test de rezistență pentru întregul continent european. Direcția pe care o va alege Chișinăul poate consolida flancul estic al UE și NATO sau, dimpotrivă, poate deschide porțile unei noi faze a influenței ruse în regiune.

Europa privește atent, pentru că rezultatele de la Chișinău ar putea determina nu doar viitorul unei țări, ci și echilibrul de securitate al unei regiuni întregi.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News