Vladimir Putin renunță la negocieri cu Ucraina și vizează tot Donbasul. Oligarhii ruși, puși să scoată bani pentru război

Autor: Tiberiu Vasile

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, le-ar fi spus oligarhilor că nu ia în calcul oprirea conflictului până când nu obține controlul complet asupra regiunii Donbas. În același timp, le-a cerut sprijin financiar pentru susținerea bugetului de stat, potrivit unor informații publicate de Financial Times, care citează mai multe surse apropiate discuțiilor.

Mesajul a fost transmis într-un cadru restrâns, dar cu greutate: o întâlnire cu un grup extins de oameni de afaceri influenți. Contextul este unul tensionat, în condițiile în care discuțiile de pace cu Kievul sunt blocate.

Negocieri cu Ucraina blocate. Putin își concentrează strategia pe Donbas

În timpul întâlnirii, Vladimir Putin le-a explicat participanților că nu mai vede utilitatea unor noi negocieri cu Ucraina. Potrivit surselor citate, decizia vine după ce Kievul a respins ideea de a ceda voluntar controlul asupra Donbasului în cadrul discuțiilor mediate de SUA.

Varianta propusă de Moscova, transformarea regiunii într-o „zonă demilitarizată” sau o „zonă economică specială” susținută internațional, a fost abandonată. Ucraina a transmis că renunțarea la teritoriu este inacceptabilă, ceea ce a închis practic orice fereastră de compromis.

În acest context, liderul rus a transmis că obiectivul rămâne neschimbat: continuarea operațiunilor militare până la ocuparea integrală a Donbasului.

Oligarhii ruși, chemați să susțină financiar războiul

După clarificarea direcției militare, discuția s-a mutat rapid spre bani. Vladimir Putin le-a cerut explicit oligarhilor ruși să contribuie la bugetul statului, pentru a acoperi costurile tot mai mari ale războiului și pentru a stabiliza finanțele țării.

Solicitarea nu a fost una obișnuită. Faptul că vine direct de la președinte o transformă, în practică, într-o obligație greu de refuzat. De altfel, potrivit acelorași surse, cel puțin doi oameni de afaceri au anunțat deja că sunt dispuși să ofere contribuții „voluntare”.

Printre numele menționate se află Suleiman Kerimov, care ar fi spus că poate pune la dispoziție 100 de miliarde de ruble, și Oleg Deripaska ar fi acceptat ideea de a contribui, deși reprezentanții celor doi nu au comentat public.

Presiune tot mai mari pe mediul de afaceri

Cererea adresată direct elitei economice nu apare din senin. De la începutul invaziei, Kremlinul a căutat constant soluții pentru a acoperi cheltuielile masive generate de conflict.

În paralel, au fost introduse sau ajustate mai multe măsuri fiscale. TVA-ul a fost majorat la 22%, cu scopul de a aduce venituri suplimentare de aproximativ 600 de miliarde de ruble în următorii ani. În 2023, statul a colectat alte sute de miliarde printr-un impozit unic aplicat profiturilor excepționale ale companiilor mari.

Ministrul economiei, Maxim Reshetnikov, a sugerat că un nou impozit de acest tip ar putea fi luat în calcul dacă rubla continuă să slăbească.

Între timp, bugetul pentru apărare a crescut accelerat, ajungând la 13,1 trilioane de ruble, o majorare de peste 40%.

Luptele din Donbas și presiunea pe buget

Pe teren, situația rămâne complicată. Conflictul din Donbas este dominat de atacuri cu drone și confruntări intense, care au încetinit avansul trupelor ruse și au dus la pierderi semnificative.

Negocierile de pace sunt în impas încă din ianuarie, pe fondul diferențelor majore dintre cele două părți. Ucraina respinge cererile teritoriale ale Moscovei, iar Vladimir Putin insistă asupra obiectivelor stabilite la începutul războiului.

În același timp, presiunea economică crește. Deficitul bugetar al Rusiei a urcat rapid în primele luni ale anului, apropiindu-se de nivelul estimat pentru întregul an. Sancțiunile occidentale au redus veniturile, forțând Moscova să vândă petrol la prețuri mai mici.

Au existat și momente de respiro, generate de creșterea temporară a veniturilor din energie, însă autoritățile ruse avertizează că aceste câștiguri nu pot fi considerate stabile.

CITEȘTE ȘI: MApN acuză Rusia că "distorsionează realitatea". Precizări privind minele din Marea Neagră