Ursula von der Leyen a susținut astăzi cel de-al treilea discurs al său privind starea Uniunii. Acesta va fi urmat de o dezbatere, în plen, cu membrii Parlamentului European.
Ursula von der Leyen a prezentat impactul activităţii Comisiei din ultimul an şi planurile sale viitoare, în special în ceea ce priveşte solidaritatea UE cu Ucraina, sancţiunile împotriva Rusiei, măsurile de asigurare a aprovizionării cu energie a UE şi de reducere a dependenţei sale de combustibilii fosili ruşi, precum şi actualele creşteri ale preţurilor la energie.
Și soția președintelui Ucrainei, Olena Zelenska, este prezentă, miercuri, în plenul Parlamentul European de Strasbourg la discursul președintei Comisie Europene, Ursula von der Leyen.
Discursul Ursulei von der Leyen: Miza este foarte mare
"Dragi europeni, acest Parlament nu a dezbătut niciodată înainte starea Uniunii în situația de război. Ne aducem cu toții aminte acea dimineață fatidică în care europenii s-au trezit îngroziți sub sunetele sirenelor, sub război (...) Acum 15 ani, în timpul crizei financiare, ne-a luat ani de zile să ne revenim. În acest an, imediat ce trupele ruse au lovit Ucraina, răspunsul nostru a fost unit, imediat. Cred că putem să fim mândri de acest lucru. Am reușit să găsim puterea interioară a Uniunii, am impus sancțiuni comune. Miza este foarte mare pentru întreaga Europă. (...) Kremlinul este cel care și-a adus economia pe calea pierzaniei. Acesta este prețul al acestei campanii de moarte, conduse de Putin. Vreau să fie foarte clar, sancțiunile rămân în continuare. Nu trebuie să cedăm. Și susținerea noastră financiară pentru Ucraina continuă. Vom fi alături de ei pe termen lung. Reconstrucția Ucrainei va necesita multe investiții (...) Vom susține reabilitarea școlilor din Ucraina pentru că viitorul depinde de educația tinerilor (...) Solidaritatea este cheia spre succes. Comisia Europeană va ajuta Ucraina să intre pe piața liberă europeană.
"Ar fi trebuit să îi ascultăm pe cei care îl cunosc pe Putin"
Stimați eurodeputați, am tras cel puțin o învățăminte de pe urma acestui război. Ar fi trebuit să îi ascultăm pe cei care îl cunosc pe Putin, pe oamenii din Rusia, pe toți jurnaliștii ruși care au dat în vileag crimele și au plătit pentru asta cu prețul vieții, trebuia să îi fi ascultat pe prietenii din Ucraina, Moldova, Georgia și pe membrii opoziției din Belarus. Ar fi trebuit să ascultăm vocile care s-au ridicat în Uniunea Europeană, în Polonia, statele baltice și în Europa Centrală și de Est. De-a lungul anilor toți ne-au avertizat că Putin nu se va opri și au luat măsuri în consecință. Prietenii noștri din statele baltice au depus eforturi pentru a pune capăt dependenței de Rusia. Au investit masiv în surse regenerabile de energie, în terminale GN. Sigur că toate acestea i-au costat, dar dependența de hidrocarburile din Rusia înseamnă un preț și mai usturător de plătit, deci trebuie să scăpăm de această dependență peste tot în Europa.
Planul de economisire al UE
După cum știți, am convenit să mărim depozitarea, am depășit la 80%, am depășit obiectivele propuse, dar din păcate nu va fi suficient. Va trebui să diversificăm, să ne bazăm pe furnizori precum sunt SUA, Norvegia și Algeria, fiabili. Anul trecut, spre exemplu, gazul rusesc a reprezentat 40% din importurile de gaze în Europa, astăzi am ajuns doar la 9%, însă constatăm și că Rusia manipulează în mod activ piața noastră a energiei. Preferă să risipească gazul, să îl ardă, decât să îl trimită pe continentul european, deci această piață nu mai este fiabilă. Mai mult, criza climatică se reflectă în facturile noastre. Secetele au închis centralele nucleare și în consecință prețurile au crescut de zece ori mai mult față de prețurile de dinainte de pandemie.
Pentru familiile europene a se descurca, a o scoate la capăt, gospodăriile, dar și întreprinderile europene, se chinuie. Dar vedem că europenii încearcă să facă față acestor provocări. Gândiți-vă la activitatea din fabricile de ceramică din centrul Italiei, care au schimbat turele, se asigură că muncitorii lucrează dimineața. E doar unul dintre exemplele din nenumăratele exemple ale europenilor care fac sacrificii pentru a se adapta la noua realitate.
"Trebuie să reducem consumul în orele de vârf"
Eu îmi doresc o Europă care să ia exemplul cetățenilor. Trebuie să reducem cererea în orele de vârf pentru că astfel furnizarea va dura mai mult și va reduce prețurile. De aceea, propunem măsuri acum din partea statelor membre pentru a reduce consumul de energie general. Apoi e nevoie să acordăm sprijin țintit pentru IMM-uri, de exemplu fabricile de sticlă din Europa care nu își mai pot deschide cuptoarele sau pentru familiile monoparentale care se uită cu groază la facturile de electricitate.
Plafonarea veniturilor companiilor
Milioane de europeni au nevoie de sprijinul nostru. Și de aceea propunem o plafonare a veniturilor companiilor care produc electricitate la costuri mici. Acele companii fac profituri la care nici n-ar fi visat până acum și nu aș vrea să mă înțelegeți greșit, în economia noastră socială de piață profiturile sunt acceptate, toată lumea este pentru profit, dar în aceste vremuri tulburi e greșit să faci profituri imense, uriașe, să tragi foloase de pe urma unui război și pe spatele consumatorilor. Profiturile trebuie să fie partajate și trebuie să fie investite, redirecționate spre cei care au nevoie de ele.
De aceea propunerea noastră îi include și pe producătorii de hidrocarburi care trebuie să-și aducă contribuția în acestă criză, iar propunerea noastră va colecta mai bine de 140 de miliarde de euro din partea statelor membre pentru a face față acestei situații dificile.
Plafonarea prețului la gaze
E vorba de măsuri temporare, de urgență, pe care le pregătim și mă refer și la dezbaterea privind plafonarea prețului la gaze. Trebuie să încercăm să depunem eforturi pentru prețuri reduse la gaze. Pe de o parte, trebuie să asigurăm siguranța aprovizionării, pe de altă parte însă, trebuie să ne asigurăm că rămânem competitivi la nivel global. Vorbesc despre securitatea aprovizionării pentru că gazul trebuie să ajungă pe teritoriul european, pe de altă parte însă, dacă este prea scump, are efecte asupra competitivității noastre globale, deci împreună cu statele membre pregătim un pachet de măsuri pentru a ține cont de natura specifică a relației cu furnizorii de gaze. De la furnizori nefiabili precum Rusia, până la prieteni fiabili precum Norvegia. Vom crea o echipă de experți la nivel înalt care vor căuta soluții pentru a reduce prețul la gaze.
Piața gazelor s-a schimbat în mod dramatic și de aceea Comisia va prezenta soluții care să reflecte schimbările de pe piață. În același timp știm foarte bine și că și companiile electrice se confruntă cu probleme foarte grave de lichiditate pe piețele de electricitate. Vom coopera cu autoritățile de reglementare pentru a rezolva problema prin modificarea regulilor cu privire la colaterale și pentru a lua măsuri pentru a scădea volatilitatea pieței. Vom modifica schema de subvenții în octombrie pentru a permite acordarea de garanții de stat, menținând totuși condiții egale pentru toată lumea. Este o situație complexă, nu este deloc ușor, dar sunt doar primele măsuri. Sigur că trebuie să rezolvăm problemele urgente, dar trebuie să ne îndreptăm și spre viitor. Deci diagnosticul meu este că piața electrică de astăzi care se bazează pe principiul de merit nu mai este adaptată. Consumatorii trebuie să tragă foloase de pe urma surselor regenerabile la prețuri mici. Acesta trebuie să fie obiectivul nostru. Deci trebuie să decuplăm prețurile de gaze și electricitate și de aceea vom face o reformă profundă și radicală a pieței electricității.
Criza hidrocarburilor din 70. "Au fost măsuri greșite. Astăzi plătim ponoasele"
Mai există un aspect foarte important. În urmă cu 50 de ani, în anii 70, lumea s-a confruntat cu o altă criză a hidrocarburilor. Unii dintre noi își amintesc cum aveam weekenduri în care nu se circula cu mașina pentru a economisi energie, dar din păcate am continuat pe același făgaș, nu am scăpat de dependența de petrol, ba și mai rău, hidrocarburile au fost subvenționate masiv. Au fost măsuri greșite pentru finanțele noastre publice și pentru independen'a noastră. Astăzi plătim ponoasele acestor măsuri.
Doar câteva persoane vizionare au înțeles că adevărata problemă o reprezentau hidrocarburile și nu prețul acestora. Printre aceștia au fost și prietenii noștri danezi. Când ne-a lovit criza petrolului, Danemarca a început să investească masiv în energia eoliană și astfel a pus temelia în a deveni lider mondial în acest domeniu și a creat zeci de mii de locuri de muncă. Acesta este drumul de urmat, un salt spre viitor, acesta trebuie să fie principiul nostru astăzi, în vremuri de criză.
Banca Europeană a Hidrogenului. "Vara 2022 va rămâne o amintire tristă"
Avem și o veste bună și anume că acestă transformare necesară a început deja. Are loc în Marea Nordului, în Marea Baltică, unde statele membre au investit deja masiv în industria eoliană. Cea mai mare uzină de panouri solare va produce în Sicilia panouri de ultimă generație. De asemenea, se întâmplă și în nordul Germaniei, unde trenurile merg pe hidrogen verde acum. Hidrogenul poate să schimbe situația în Europa. Trebuie să trecem de la o piață de nișă la o piață de masă pentru hidrogen. Am dublat obiectivul stabilit, vrem să producem 10 milioane de hidrogen regenerabil până în 2030. Ca să reușim acest lucru va trebui să creăm motivatori și animatori pe piață pentru a putea să facem față deficitului de investiție și să punem în legătură mai bună oferta cu cererea viitoare. Iată de ce astăzi vreau să vă anunț că vom crea o nouă Bancă Europeană pentru Hidrogen. Aceasta va ajuta la garantarea cumpărării de hidrogen prin resursele din Fondul de Inovare. Ea va putea să investească 3 miliarde de euro pentru a ajuta la construcția pieței viitoare de hidrogen, iar astfel vom putea construi o economie a viitorului.
Acesta este pactul nostru verde pentru Europa. Am văzut cu toții în ultimele luni cât de mult contează pactul verde. Vara 2022 va rămâne o amintire tristă. Am văzut cum au secat râurile, cum se topesc ghețarii, iar secetele viitoare vor și mai grave.
Iată de ce UE va face presiuni pentru un acord mondial pentru natură, dar pe termen scurt trebuie să fim mai bine echipați pentru a face față schimbărilor climatice. Nici o țară n u poate face față singură fenomenelor meteo extreme. Aceste fenomene devin mai frecvente și mai intense, iar forțele trebuie să fie mai mari. Anul acesta ne vom suplimenta echipamentele pentru lupta împotriva incendiilor de vegetație (...) Directiva pentru plățile întârziate va fi foarte importantă (...) Vă propun să facem din anul 2022 anul formării. Avem nevoie de forță de muncă (...) În plus, trebuie să ne asigurăm că nu vom ajunge într-o nouă dependență, așa cum am pățit în cazul petrolului și gazului. Avem nevoie de noi parteneri, alături de care să putem impune noi standarde de mediu când vorbim despre aprovizionare (...) Voi promova crearea unui nou fond european pentru că trebuie să ne asigurăm că viitorul european este în Europa (...) Acest moment de răscruce este momentul să ne revizuim măsurile. Trebuie să ne mobilizăm forța pentru binele comun. Cel mai imediat lucru pe care îl puteam face este să ne consolidăm democrațiile. Calea către democrație este și calea către UE", a declarat Ursula von der Leyen.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
