România prinde, în UE, cele mai rușinoase și triste ”topuri”. Mereu suntem penultima țară, doar Bulgaria e după noi. Acum, mai prindem unul, economic! Eurostat a anunțat astăzi că doar patru state au raportat un declin economic în trimestrul patru din 2021. Printre ele, da, și România, alături de Letonia, Austria și Germania.
În trimestrul patru din 2021, comparativ cu precedentele trei luni, cele mai mari creşteri ale economiei, în statele UE pentru care sunt disponibile datele, s-au înregistrat în Ungaria (2,1%) şi Spania (2%), singurele scăderi fiind în Austria (minus 2,2%), Germania (minus 0,7%), România (minus 0,5%) şi Letonia (minus 0,1%), citează Agerpres. Conform datelor semnal publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), economia românească a crescut cu 5,6% anul trecut, iar în ultimul trimestru din 2021 PIB-ul a urcat cu 2,2% faţă de perioada similară din 2020, însă a scăzut cu 0,5% faţă de trimestrul anterior.
Recent, BNR a transmis un semnal important, în contextul în care inflația din țara noastră va depăși 11%. În prezent, rata inflației se află la 8,35%. Scumpirile sunt generate, în principal, de criza din energie. Față de anul trecut, prețul gazelor naturale s-a scumpit cu 60%, iar cel al combustibilului la pompă, cu 25%.
Citește aici: Prețul gazelor naturale a crescut cu 60% într-un an. La pompă, cu aproape 25%. INS arată cele mai mari scumpiri
Ce ar urma economic dacă Rusia ar invada Ucraina
În acest context deja complicat, avem și contextul geopolitic, dat de situația tensionată din Ucraina.
"O invazie a Ucrainei de către Federaţia Rusă ar avea consecinţe grele, puţin spus severe, economice şi pentru relaţiile internaţionale/geopolitice. Incertitudini de tot felul vor spori enorm. Creşterea economică în Europa va încetini probabil; nu cred însă că s-ar intră în recesiune. Bursele vor reacţiona virulent, cu scăderi generalizate; dar va avea loc o stabilizare în timp, fiindcă Rusia nu însemna mult pentru pieţele financiare. Ţările din vecinătatea Ucrainei ar trebui să facă faţă la un număr mare de refugiaţi. Capacitatea UE de a absorbi numeroşi refugiaţi ar fi sever testată - logistic şi capacitate de a mobiliza resurse pentru un val imigraţionist de amploare. Inflaţia va creşte din cauza cotaţiilor urcate la gaz natural şi ţiţei, a perturbaţiilor posibile pe piaţa cerealelor şi altor materii prime. Un nou puseu inflaţionist va complica eforturile băncilor centrale de a duce inflaţia către ţinte în 2023. Probabil băncile centrale vor fi mai precaute cu paşii de ridicare a ratelor de politică monetară, dacă invazia are loc. Finanţarea pe pieţele externe va fi mai anevoioasă, deoarece reducerea deficitelor bugetare va fi îngreunată dacă situaţia economică va fi încordată mai mult timp, cu încetinire a redresării economice", a declarat, pentru Agerpres, Daniel Dăianu.
Cîțu vorbește despre o criză majoră
Florin Cîțu, fost premier al României și fost ministru de Finanțe, avertizează că: ”Dacă vrem să nu intrăm într-o criză majoră în perioada următoare, sunt două propuneri: prima, de a reduce TVA pentru a ajuta lupta cu inflaţia şi a doua - de a reduce contribuţiile. (....) Este important ca deficitul bugetar să rămână la 5,84% sau chiar mai mic. Altfel, semnalul este greşit pentru pieţe şi vedem că dobânzile la care se împrumută statul român sunt în creştere. (...) Noi susţinem o măsură care să ajute, nu doar de ochii lumii (...) Eu vorbesc de măsuri pentru toată economia, pentru toţi românii", a declarat liderul PNL, marţi, la Senat.
”Șoc permanent”
"Banca centrală a dat un semnal clar că este o problemă cu inflaţia. Banca centrală a schimbat discursul de inflaţie temporară la un şoc permanent. De aceea, vine cu creştere de dobândă. Întrebarea, acum, pentru toţi economiştii este până unde va merge banca centrală cu dobânzile pentru că, dacă rămân aici unde sunt, în teritoriul negativ... Eu nu am văzut, dar poate există undeva vreo teorie economică care spune că poţi să reduci inflaţia cu dobânzi negative. Eu ştiu că ai nevoie de dobânzi pozitive, ceea ce înseamnă că mai e mult de crescut la dobânzile din România", a mai spus președintele PNL.
Întrebat dacă există un risc de recesiune, Cîţu a răspuns ”Dacă nu se iau măsuri acum de a stimula economia, există un risc”.
Citește și: EXCLUSIV Mircea Coșea, AVERTISMENT: România, în prag de austeritate dacă liderii politici nu intervin acum
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
