Summit NATO în Țara Galilor: Miza jocului făcut de Putin în Ucraina, în pragul evenimentului din Cardiff

În mod bizar, după ce întâlnirea tête-à-tête din 26 august de la Minsk a fost un eșec pe linie, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, și omologul său rus, Vladimir Putin, au găsit convergență în idei cu o zi înainte de debutul summit-ului NATO din Țara Galilor, în cadrul unei discuții telefonice. 

Serviciul de presă al lui Petro Poroșenko a anunțat, miercuri, 2 septembrie, după o convorbire telefonică purtată cu Vladimir Putin, că Ucraina și Rusia au văzut de acord cu privire la un "armistițiu permanent" în conflictul din Estul Ucrainei. Kremlinul a făcut imediat precizări, identificând riscul de a admite, indirect, că încheierea unui armistițiu Ucraina - Rusia înseamnă recunoașterea implicării Moscovei în luptele din Est. Lipsa de reacție a Kremlinului ar fi echivalat cu dărâmarea castelului de "minciuni" (potrivit NATO) construit în ultimele luni.  

Concluzia convorbirii telefonice Poroșenko - Putin, care reiese din comunicatele Moscovei și Kievului,  este că cei doi președinți au viziuni similare despre cum poate fi oprit conflictul militar Estul Ucrainei. Pe lânga asta, Moscova l-a taxat pe liderul de la Kiev pentru formula folosită pentru a anunța rezultatul negocierilor cu Putin. Sintagma "armistițiu permanent" a fost ulterior retractată de Kiev. Astfel de mici gafe ale lui Petro Poroșenko îl pot costa câteva procente de credibilitate în fața liderilor vestici și a opiniei publice. Liderul unui stat parte a unui conflict pe care lumea îl privește cu sufletul la gură de peste 8 luni trebuie să-și aleagă cuvintele cu grijă. Mai ales că același Poroșenko a folosit fără parcimonie cuvine alarmiste precum "invazie" și "război", realități pe care lideri precum Barack Obama și Angela Merkel nu le-au confirmat, referindu-se la acțiunile Rusiei cu termenii "incursiune".

Cum au reușit Putin și Poroșenko să ajungă la un numitor comun? De ce acum?

Dincolo de concluziile oficiale prezentate de cele două părți, ce stă, cu adevărat, la baza presupusului acord? O soluție în numele compromisului și concesiilor bilaterale, Rusia făcând anumite promisiuni în schimbul păcii? Sau o amenințare a președintelui Putin, în fața căreia Poroșenko s-a văzut nevoit să cedeze?

Conținutul discuției nu-l vom afla probabil niciodată sau poate îl va divulga tardiv vreo carte de memorii. Până atunci, o înțelegere a mizei acestui aparent acord o oferă momentul în care s-a ajuns la el. Contextualizarea poate, totodată, să indice și jocul făcut de Vladimir Putin. 

La începutul lunii august, trupele ucrainene bifau importante victorii strategice în Estul Ucrainei și forțau capitularea separatiștilor din cele două fortărețe principale, Lugansk și Donețk. Kievul se aștepta ca în ritmul impus atunci să încheie socotelile în câteva zile și pregătea asaltul final. Între timp, Rusia a intensificat livrările de tehnică militară, specialiști și trupe în Estul Ucrainei, dezechilibrând fundamental balanța în defavoarea armatei ucrainene. La momentula acordului Putin - Poroșenko, forțele Kievului băteau în retragere. Separatiștii, asistați de ruși, au deschis un nou front lângă Mariupol și nu era exclus să avanseze spre centrul Ucrainei.

Putin încearcă să dividă Europa

Convorbirea telefonică Putin - Poroșenko s-a purtat cu o zi înaintea unui summit crucial pentru relațiile Vest - Rusia. Membrii alianței nord-atlantice vor creiona, probabil, o strategie regională și un model de abordare a legăturii cu Rusia, intrată într-o nouă etapă după anexarea Crimeei. Un alt subiect de discuție care îngrijorează Moscova este cel al sancțiunilor. Rubla rusească a resimțit măsurile punitive impuse până la acest moment de Occident, iar analiștii așteaptă o scădere semnificativă a bursei de la Moscova.

Atitudinea conciliantă a lui Putin în pragul summit-ului NATO (4-5 septembrie, Cardiff) ar putea fi o strategie de divizare a Europei. În interiorul alianței există deja clivaje cu privire la viitoarele sancțiuni împotriva Rusiei și amplasarea unor baze NATO în țări din Estul Europei. "Fumigena" lui Vladimir Putin (dacă, într-adevăr, se va dovedi că promisiunile privind dezescaladarea sunt praf în ochi) ar putea agrava aceste neînțelegeri. Cum anume? Prin faptul că țările care erau oricum reticente în fața adoptării unor sancțiuni și mai dure împotriva Moscovei (acestea sunt și unele dintre cele mai importante țări: Germania, Italia, Franța) vor susține mai abitir lipsa de necesitate a unor astfel de măsuri, dăunătoare ambelor părți, invocând acordul Putin - Poroșenko și disponibilitatea președintelui rus de a destinde conflictul din Estul Ucrainei. Un semn prost pentru Putin este anunțul de miercuri seară al Franței, care sistează livrarea primului portelicopter Mistral către Moscova.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy