Termenul "denie" provine din slavonul "denije", care se traduce prin "slujbă zilnică". În tradiția ortodoxă, aceste slujbe sunt considerate ca aparținând zilei următoare, deoarece, potrivit vechii rânduieli, ziua începe la apusul soarelui.

De aceea, ele sunt oficiate seara, chiar dacă, în esență, sunt slujbe de dimineață, fiindcă seara marchează începutul noii zile.

Deniile sunt închinate ultimelor zile din viața pământească a lui Hristos.

Săptămâna Mare presupune un post aspru (chiar post negru, pentru cei care pot), dar și o curățenie profundă atât în locuință, cât și în suflet, prin spovedanie.

Este, totodată, un timp al împăcării și al iertării cu cei din jur, pentru că, așa cum natura renaște în fiecare primăvară, cu atât mai mult ar trebui să se înnoiască și sufletele oamenilor.

Luni

Lunea este dedicată curățeniei generale: se face ordine în casă, se văruiesc pereții și se îngrijesc grădinile, pentru ca totul să înceapă într-un cadru curat și bine pregătit.

"Marțea Seacă" și obiceiuri de protecție

În unele zone, Sfânta și Marea Marți este numită "Marțea Seacă". Ziua este respectată pentru a feri gospodăria de lipsuri: Să nu sece recoltele, animalele să fie sănătoase și să aducă rod, iar norocul să nu lipsească. Se crede că cei care țin această zi prin post, rugăciune, curățenie sufletească, iertare și împăcare sunt feriți de boală și sărăcie.

Citește și: Sfânta Lumină adusă din Ierusalim prin cursă specială: Patriarhia obține aprobare de zbor în regim restricționat

Sfânta și Marea Miercuri

Este considerată ultima zi a "judecății satului". Copiii merg cu colindul ouălor, iar odinioară avea loc "strigarea peste sat", o formă de satiră publică în care erau criticate obiceiurile și defectele comunității.

Sfânta și Marea Joi

Această zi are o importanță deosebită. În tradiția populară se spune că sufletele celor morți revin acasă, iar pentru ele se aprind focuri menite să le lumineze drumul. Se dau pomeni cu colaci, vin și miere.

Tot acum se vopsesc ouăle, simboluri ale vieții, renașterii și speranței. De asemenea, se pregătesc pasca și cozonacii. În credințele populare apare și figura Joimăriței, un personaj mitic care pedepsește lenea.

Sfânta și Marea Vineri

Este ziua suferinței, amintind de răstignirea Mântuitorului pentru păcatele oamenilor. Este cea mai aspră zi de post: mulți credincioși țin post negru, evită orice muncă, nu gătesc și nu aprind focul. În tradiția populară, se spune că scăldatul în apă rece aduce sănătate pentru tot anul, iar ocolirea casei cu lumânări aprinse oferă protecție.

Sfânta și Marea Sâmbătă

Ziua este dedicată ultimelor pregătiri pentru Paști: se gătește mielul, se pregătește coșul pentru biserică și se finalizează curățenia.

Pasca și cozonacul au semnificații profunde, simbolizând bucuria și "dulceața vieții veșnice" alături de Hristos. Tradiția spune că, în noaptea de Paști, cerurile se deschid, iar participarea la slujba Învierii și lumina aprinsă aduc binecuvântare și ocrotire.