România a importat, în primul semestru din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,067 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 17,1% (220.700 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de peste 3,502 milioane tep, cu 5,5% (203.800 tep) sub cea din primele şase luni din 2021.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de gaze de 7,45 milioane tep şi importuri de 2,33 milioane tep, în creştere cu 1,9%, respectiv în scădere cu 19,6%, de la an la an.
Conform "Strategiei Energetice 2019-2030, cu perspectiva anului 2050", publicate pe site-ul Ministerului Energiei, producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh, în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, şi apoi va scădea la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh, în 2050.
Consumul final de gaz natural rămâne va constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul a 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050, scrie Agerpres.
Datoria României a ajuns la jumătate din produsul intern brut (PIB)
Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în mai 2022, la 614,338 miliarde de lei, de la 602,871 miliarde de lei, în luna precedentă, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor.
Raportat la PIB, datoria guvernamentală s-a majorat la 50%, de la 49,2% la sfârşitul lunii aprilie.
Datoria pe termen mediu şi lung a crescut, în mai, la 595,228 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt a scăzut la 19,110 miliarde de lei.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 508,012 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 96,202 miliarde de lei.
O sumă de 276,535 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 281,56 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 54,854 miliarde de lei datorie în dolari americani (echivalent).
Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui mai, la 597,478 miliarde lei, din care 578,385 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (278,74 miliarde de lei, echivalent) şi în lei (262,5 miliarde de lei).
Datoria administraţiei publice locale se cifra la 16,861 miliarde de lei, din care 16,843 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.
Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 315,596 miliarde de lei (25,7% din PIB), din care 310,888 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,708 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale, scrie Agerpres.
Gazele s-au scumpit cu peste 70% în ultimul an, combustibilii cu 35,63%, iar uleiul cu 51,86% (INS)
În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ s-au aflat şi combustibilii, cu un avans al preţurilor de 35,63% în iulie 2022 faţă de iulie 2021, şi energia termică - plus 22,98%.
Alimentele care s-au scumpit cel mai mult în intervalul de referinţă au fost uleiul comestibil, cu creşteri de preţ de 51,86%, cartofii - 41,85% şi făina - 32,86%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
