EXCLUSIV  Români + Facebook = Love

Madalina Hideg / 31 aug 2018 / 23:37 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Mădălina Hideg, sociolog, scrie, într-o nouă analiză pentru DC News, despre România digitală, în special despre atașamentul românilor față de Facebook.

În contextul în care consumatorii români de Facebook par a forma o comunitate destul de numeroasă, suficientă pentru a strânge în stradă peste 100.000 de manifestanți (cum s-a întâmplat recent la protestele din 10 august) și pentru ca un întreg partid (cel al fostului premier Dacian Cioloș) să își contureze existența aproape exclusiv în jurul acesteia, merită aruncată o privire mai atentă aspra acestei noi forme de organizare comunitară (politică) și trăire individuală.

Nu mai este pentru nimeni o noutate faptul că societatea tradițională se restructurează sub imperiul tehnologiei digitale, care afectează fiecare aspect al trăirii umane. Mai ales în contextul dezvoltării rețelelor sociale, comunitățile devin mult mai fluide, schimbul informațional este mult mai rapid, reacțiile la evenimente sunt mult mai prompte; publicurile se cristalizează cu o viteză amețitoare în jurul unui subiect sau eveniment sau persoane și se destramă la fel de repede, pentru a lua o altă formă, într-un context diferit. Este în mare măsură un public emoțional, care de multe ori acționează în umbră – nu are nimeni noțiunea dimensiunilor lui și nici nu pot fi făcute predicții complet acurate legate de reacțiile sale, un public format din indivizi care se auto-enclavizează, iluzionându-se că de fapt sunt parte a unei comunități informaționale nelimitate, unde libertatea individuală este în formă pură, neîngrădită.

În fapt, lucrurile nu stau deloc așa; spațiul virtual este spațiu public, a decretat Înalta Curte de Casație și Justiție din România la finele anului 2014; în ianuarie 2018, polițiștii de la investigații criminale din Timiș anunță deschiderea unor dosare penale pentru instigare, plecând de la postări pe Facebook: "În luna decembrie a anului 2017, pe rețelele sociale, cetățenii au fost invitați să participe la o serie de manifestații publice. Sub protecția anonimatului, a existat tendința ca utilizatorii de bună-credință să fie manipulați, cu ajutorul unor tactici ascunse în interes propriu (prin comentarii, lansarea unor teme/știri false, partajarea unor articole, incitarea la acte de violență)˝, se arată într-un comunicat al Poliției Timiș. Prin urmase, cenzura funcționează și limitează libertatea de exprimare (pe de altă parte, este și un îndemn la responsabilizare: din moment ce ai hotărât să acționezi – printr-un like, o postare nouă, o distribuire a unei postări a altcuiva, trebuie să îți asumi răspunderea pentru propria acțiune).

Facebook – rețeaua salvatoare a unei societăți cu încredere limitată?

Rețelele sociale creează sentimentul participării; prin transmisiunile live, poți avea senzația nemijlocită că ești acolo, în mijlocul protestelor, sau în primul rând la concertul trupei X, sau pe stadion, în tribune, la meciul echipei tale preferate, ori la ziua de naștere a celui mai bun prieten la care nu ai putut ajunge, oricât de mult ți-ai dorit. Și știrile live fac același lucru, doar că nu depășesc sfera publică spre cea privată. Rețelele sociale întrețin sentimentul virtual a comuniunii, creează un fel de ˝împreună˝, într-o altă dimensiune de timp și spațiu. Într-o societate cu încredere limitată, cum este și cea românească, această nouă formă de trăire și experiențiere pare o salvare, și cea mai sigură: poți intra și ieși când vrei, fără consecințe cu puternic impact emoțional.

Desigur, își poți asuma doar rolul de legumă virtuală, consumând din spațiul vital virtual creat de alții, legându-te la comunitățile lor, dar în tăcere, aparent fără reacții fățișe (de teama expulzării din alte societăți din care îți place că faci parte sau pur și simplu din comoditate)

Indiferent de atitudinea pe care alegem să o manifestăm, trebuie să fim conștienți că Facebook ne modelează o parte din comportament, inclusiv cel social.

Social media – cenzor al libertății individuale

Efectele vieții virtuale au depășit de mult timp sfera personală. Studii recente (Sunstein, 2018; Horne, 2017) susțin că social media poate afecta libertatea individuală ca fundament al democrației. În momentul în care oamenii se înscriu în comunități care gândesc asemănător, libertatea lor este în pericol; trăiesc în lanțurile propriei matrici; disonanța cognitivă este dusă la un alt nivel: în topul News Feed de pe Facebook, vei vedea postări ale prietenilor, crescând probabilitatea ca ceea ce vei vedea să fie ceea ce te interesează cel mai mult. Dar valența emoțională a ceea ce citești pe Facebook afectează nu doar ceea ce gândești, ci și ceea ce simți; oamenii se declară oripilați de ideea că Facebook le manipulează sentimentele, și totuși, în mod cert, dacă Facebook dorește, își poate face utilizatorii bucuroși sau triști.

După cum spun psihologii, emoțiile sunt contagioase, iar expunerea la un anumit tip de emoție te face să resimți, la rândul tău, emoția respectivă. Mai mult, Facebook vrea să te ajute și filtrează informațiile în locul tău, pentru ca informația, oricum abundentă, să îți fie mai ușor de gestionat și să nu te simți depășit de situație. Creează în locul tău un sistem coerent, cu mulți susținători ai aceleiași idei, care te face să crezi că o altă opinie pur și simplu nu există (tertium non datur, ar fi zis fără echivoc latinii).

Într-o democrație adevărată, oamenii nu locuiesc în coconuri ca și larvele fluturilor de mătase, ci văd și aud o gamă variată de idei și se expun unei diversități de idei și teme de discuție, contrar a ceea ce se întâmplă în comunitățile și grupurile de pe Facebook.

Facebook – arma secretă a politicienilor români

Politicienii sunt mari fani ai rețelelor de socializare, pe care în ultima vreme le preferă mijloacelor clasice de comunicare. Sunt avangardiști sau doar mizează pe faptul că încă vocile contestatarilor nu sunt suficient de puternice pentru a trage oamenilor un semnal de alarmă cu privire la pericolele informaționale la care se supun? Cert este că Președintele Trump, de pildă, își transmite mesajele importante pe Tweeter, Ambasada Rusiei apreciază pe Facebook, în mod ironic, sinceritatea ministrului român al Apărării Naționale când a declarat că România dispune de rachete balistice la Deveselu, iar Președintele Iohannis acuză, tot pe Facebook, undeva pe la ora 23.00, intervenția în forță a jandarmilor în data de 10 august, împotriva protestatarilor adunați în Piața Victoriei. Interesant de asemenea este ceea ce se întâmplă cu formațiunea politică propusă de Dacian Cioloș.

Deși au avut loc o serie de întâlniri, izolate, prin județe, cu susținători, toată construcția există în primul rând în mediul virtual. Va fi interesant de urmărit dacă și mai ales cum va reuși să se transforme dintr-un partid virtual într-unul cu suficiente ștampile de vot pe buletinul electoral printat, încât să depășească pragul de 5% și să capete forță de negociere în viitoare scenarii politice.

Majoritatea românilor intră pe internet între orele 18.00-22.00

Dincolo de aceste repere teoretice, este interesat de analizat datele din sondaje de opinie disponibile legate de acest subiect, cu eșantioane pe populația din România, pentru a vedea în ce măsură ne-am lăsat seduși de această nouă formă de manifestare a sentimentului de comunitate.

Barometrele europene (EBS_460/2017) arată că șase din zece români se consideră suficient de bine pregătiți pentru utilizarea tehnologiei digitale în viața de zi cu zi, situându-se printre ultimele patru locuri între ceilalți europeni, din acest punct de vedere. IRES prezintă un studiu cuprinzător legat de comportamentul digital al românilor în Revista Sinteza nr. 52/2018. Conform sondajului realizat în mai 2017, aproape șapte din zece români declară că folosesc internetul. Ceilalți spun că nu intră pe internet în principal din cauza vârstei înaintate, a lipsei timpului sau a competențelor necesare. Orele preferate de adulți pentru navigarea pe internet sunt între 18.00 și 22.00, în timp ce copiii preferă accesarea între orele 14.00nși 22.00. Mai bine de jumătate dintre adulți și 70% dintre copii spun că accesează internetul mai ales de acasă, adulții pentru a se informa și copiii pentru entertainment și socializare. Browser-ul preferat pentru navigare este Google Chrome, iar motorul de căutare cel mai des utilizat este Google. Atât copiii cât și adulții au mai multe conturi de e-mail pe Yahoo decât pe Gmail și majoritatea folosesc, în această ordine, Facebook Messenger, Whatsup și Yahoo Messenger pentru mesagerie instant sau chat (unul din zece adulți efectuează convorbiri audio-video, tot atâția trimit poze, filmulețe sau linkuri, majoritatea folosind serviciile pentru mesaje de tip text). Deși mai bine de jumătate dintre români spun că sunt atenți în foarte mică măsură la reclamele de pe site-urile pe care le accesează, o treime le accesează ˝uneori˝, atunci când este vorba despre un produs sau serviciu care îi interesează.

Pentru români, Facebook este regele rețelelor sociale

Trei sferturi dintre români au cont pe cel puțin o rețea de socializare online; Facebook este regele rețelelor sociale în România, fiind preferată atât de adulți cât și de copii; Instagram devine tot mai des folosită de copii, iar Tweeter este folosită exclusiv de adulți (doar de 1% dintre aceștia însă). Când vine vorba despre motivațiile care îi determină să își acceseze contul de Facebook, românii spun că intră pe Facebook atunci când sunt curioși de ce se întâmplă în lume (75%), când se plictisesc (71%), când vor să împărtășească ceva cu ceilalți (68%), când sunt curioși să vadă ce fac ceilalți (64%), când au nevoie de un sfat (39%), când se simt singuri (36%), sunt stresați (26%) sau triști (21%) ori vor să se laude (14%) sau să comunice cu cineva (3%) (studiu IRES din Revista Sinteza nr. 21/2015).

Atunci când este vorba de încrederea acordată informațiilor publicate pe rețelele de socializare, unul din trei români (29%) declară că în general nu au încredere în informațiile online, în timp ce doar aproape unul din zece români (9%) spun că în general au încredere; cei care au încredere spun că fac acest lucru dacă informațiile vin dintr-o sursă de încredere (mass media, un brand sau o organizație de încredere (23%), dacă informațiile au referințe bune (22%), dacă au încredere în persoana care a dat share (18%), respectiv dacă au încredere în rețeaua socială unde sunt publicate (11%) (conform datelor din EBS_460/2017). Doi din zece români sunt legume virtuale O treime dintre adulți declară că postează informații noi pe profilul lor de câteva ori pe săptămână (15% spun că zilnic, 27% de câteva ori pe lună, 9% de câteva ori pe an, iar 16% mai rar de câteva ori pe an sau deloc).

Datele prezentate arată că românii și Facebook au construit deja o relație, important este doar ca pasiunea să nu se transforme într-o iubire toxică!



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.22