Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Rezultat studiu #DNR20. POLITICIENII, prima sursă de DEZINFORMARE. Creștere uriașă pe WhatsApp, de ce e un semnal

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București a lansat rezultatele celui de-al patrulea studiu Digital News Report pentru România (#DNR20). 

Digital News Report, de la Reuters Institute, din acest an confirmă un trend general către o lume a știrilor mai digitalizată, dominată de platforme, având în centru dispozitivele mobile. (...) Cea mai mare parte a datelor care apar în raportul din acest an, și care se bazează pe un sondaj de opinie în 40 de țări, au fost colectate în ianuarie și la începutul lui februarie, înainte de criza sanitară; o parte din date provin însă din sondaje de opinie aduse la zi în aprilie, în plină carantină în majoritatea țărilor.

Raportul arată că există în continuare un grad mare de îngrijorare în legătură cu dezinformarea online și în rețelele de socializare, iar mulți oameni consideră că surse ale dezinformării sunt mai degrabă politicienii din propria lor țară, nu activiștii, jurnaliștii sau guvernele străine.  

Situația din România

 

Trendurile internaționale sunt confirmate și pentru România, în cel de-al patrulea studiu Digital News Report pentru piața de media națională. Audiențele digitale identifică drept principale surse de știri televiziunea (76%, în scădere cu 8 procente față de 2017) și online-ul, inclusiv rețelele de socializare (82%, în scădere cu 5 procente față de 2017).

Există în continuare o dependență foarte mare de Facebook pentru accesul la știri, aproape 7 din 10 persoane declarând că folosesc această rețea de socializare pentru a se informa (67%). De asemenea, publicul digital din România declară că folosește mai ales telefonul mobil pentru acces la știri online într-o proporție de 67%, asemănător piețelor în curs de dezvoltare, pe de o parte, dar și a piețelor foarte dezvoltate din punct de vedere tehnologic (cum ar fi țările nordice).

Încrederea în mass-media crește timid în 2020, față de 2019, România fiind pe locul 19, din 40 de piețe de media, cu 38 la sută din audiențele digitale care declară că au încredere în presă, în general. Digital News Report demonstrează că încrederea în presă este influențată de evoluțiile sociale și de gradul de divizare al unei societăți, iar în România anul 2019, în comparație cu alte țări, a fost un an fără evenimente politice, economice sau sociale deosebite.

Cu toate acestea, peste jumătate dintre audiențele digitale (54%) consideră că principala sursă de informații false sau înșelătoare poate fi identificată în zona Guvernului, a politicienilor și a partidelor politice din țară. 

Dezinformarea și rolul platformelor

 

Preocupările globale privind dezinformarea rămân ridicate. Chiar înainte de apogeul pandemiei, mai mult de jumătate din participanții la eșantionul nostru global (56%) au declarat că sunt preocupați de ceea ce este adevărat sau fals pe internet când vine vorba despre știri. Politicienii locali reprezintă sursă cel mai des menționată de dezinformare, deși în unele țări - inclusiv în Statele Unite - persoane care se identifică ca fiind de dreapta sunt mai susceptibile de a acuza mass-media – ca parte a unei dinamici de tip alege-partea-ta.

Când vine vorba despre răspândirea de informații false prin intermediul canalelor online, respondenții din majoritatea țărilor s-au arătat cel mai îngrijorați de Facebook (29%) comparativ cu alte rețele precum YouTube (6%) și Twitter (5%). Cu toate acestea, în anumite țări din partea de sud a globului, precum Brazilia, Mexic, Malaysia și Chile, oamenii spun că sunt mai preocupați de aplicațiile de mesaje în grup restrâns, cum ar fi WhatsApp. Acest tip de aplicații ridică o problemă particulară, deoarece informațiile false tind să fie mai puțin vizibile și pot fi mai greu de contracarat în rețelele private și criptate de mesagerie.

Cum ar trebui mass-media și platformele să gestioneze declarații inexacte ale politicienilor?

Declarații recente ale lui Donald Trump și ale președintele brazilian Jair Bolsonaro au lansat discuția despre posibilitatea blocării declarațiilor inexacte sau dubioase ale politicienilor de către mass-media sau de către platforme precum Facebook sau Twitter. În toate țările, datele sondajului arată că majoritatea oamenilor (52%) sunt de acord cu faptul că mass-media ar trebui să raporteze aceste declarații în mod vizibil, deoarece „este important ca publicul să știe ce a declarat politicianul”, mai degrabă decât să nu le sublinieze (29%), deoarece acest lucru ar acorda politicianului o atenție nejustificată.

Aceste date sugerează că oamenii ar dori să-și formeze propria părere, mai degrabă decât să li se spună ce să gândească de către un jurnalist - sau să simtă că anumite informații le sunt ascunse.

Publicitatea politică

Când vine vorba de publicitatea politică prin intermediul rețelelor de socializare, publicul este mult mai prudent. În toate țările, cu mici excepții, majoritatea oamenilor susțin că doresc ca firmele din domeniul tehnologiei, cum gestionează Facebook, Google sau Twitter, să blocheze reclamele partidelor politice care ar putea fi inexacte, deoarece aceste firme au responsabilitatea de a se asigura că informațiile difuzate pe platformele lor sunt corecte. Sondajul nu a avut întrebări specifice despre postările personale ale politicienilor de pe rețelele de socializare. Cercetătorul Richard Fletcher susține:

„Este posibil ca platformele să nu își dorească să decidă ce este adevărat - mulți politicieni ar putea să nu-și dorească nici ei - însă o mare parte a publicului se pare că nu are o opoziție de principiu față de companiile care își asumă acest rol, cel puțin pentru publicitate politică.”

În sondajul din ianuarie, pe toate cele 40 de piețe, mai puțin de patru din zece persoane (38%) au afirmat că au încredere în „cele mai multe știri de cele mai multe ori” - o scădere cu patru puncte procentuale față de 2019. Mai puțin de jumătate (46%) au declarat că au încredere știrile pe care le folosesc, în timp ce încrederea în știrile din motoarele de căutare (32%) și din rețelele de socializare (22%) este chiar mai mică.

În ultimele 12 luni s-au înregistrat următoarele modificări importante: scădere cu 16% în Hong Kong (30%), ca urmare a protestelor violente de stradă și cu 15% în Chile (30%), unde au avut loc demonstrații ca urmare a inegalității sociale. În Marea Britanie, încrederea în media a scăzut cu 12%, ajungând la 28%, ca urmare a unor alegeri care au divizat populația și în care multe persoane de stânga au făcut vinovată media măcar parțial pentru înfrângerea pe care au suferit-o. Polarizarea politică simultan cu o nesiguranță în creștere pare să fi slăbit încrederea în special în serviciile publice de televiziune, care pierd sprijinul politic atât dinspre stânga, cât și dinspre dreapta spectrului politic. 

Procentul celor care sunt de acord că pot avea încredere în știri în marea majoritate a timpului:

Impactul coronavirusului asupra consumului de știri

 

Sondajele confirmă faptul că vizionarea știrilor TV a crescut în timpul stării de urgență, în toate cele șase țări în care a fost efectuat sondajul în ianuarie și aprilie, și a inclus creșteri pentru toate categoriile de vârstă, inclusiv în rândul audienței tinere. Site-urile online de știri și social media au avut creșteri semnificative de trafic, în timp ce audiența ziarelor tipărite și a publicațiilor de tip magazin a scăzut. 

În cele șase țări analizate, aproape un sfert din utilizatori (24%) au folosit WhatsApp pentru a găsi, discuta sau partaja știri despre COVID-19, o creștere considerabilă, comparativ cu luna ianuarie. Aproximativ o cincime din utilizatori (18%) s-au alăturat, pe Facebook sau pe WhatsApp, unui grup de sprijin sau unui grup de discuții cu persoane pe care nu le știau, special pentru a discuta despre COVID-19, iar jumătate (51%) au făcut parte din grupuri cu colegii, prietenii sau familia. Unul din zece au accesat chat-uri video cu acces restrâns folosind platforme precum Zoom, Houseparty și Google Hangouts,  mulți dintre ei pentru prima dată.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.24
YesMy