În vizită în Australia, lidera ţării candidate la aderarea la NATO a subliniat că invazia şi ocuparea Ucrainei vecine de către Rusia a scos la iveală slăbiciunile şi erorile strategice ale Europei faţă de Moscova.
'Trebuie să fiu foarte sinceră (....) cu dumneavoastră, Europa nu este suficient de puternică în acest moment, am avea probleme fără Statele Unite', a spus ea la Lowy Institute, un think-tank din Sydney.
Sanna Marin a insistat că Ucraina trebuie să fie ajutată prin 'toate mijloacele', adăugând că Statele Unite au jucat un rol central în furnizarea de arme Kievului, a mijloacelor financiare şi ajutorului umanitar necesar pentru a opri înaintarea Rusiei.
'Trebuie să ne asigurăm că întărim de asemenea aceste capacităţi în ceea ce priveşte apărarea europeană, industria europeană de apărare şi că putem face faţă diferitelor tipuri de situaţii', a spus ea.
Finlanda şi-a câştigat independenţa faţă de Rusia în urmă cu aproape 105 de ani şi, deşi în mare parte slab înarmată, a provocat pierderi grele armatei sovietice invadatoare la scurt timp după aceea, potrivit AFP.
Şefa guvernului finlandez a criticat politicile Uniunii Europene care pun accentul pe importanţa angajamentului cu preşedintele rus Vladimir Putin şi a spus că blocul ar trebui să asculte statele membre ce făceau parte din Uniunea Sovietică până la prăbuşirea acesteia.
De la aderarea la Uniunea Europeană în 2004, naţiuni precum Estonia şi Polonia au cerut celorlalţi membri ai UE să adopte o atitudine mai dură faţă de Putin, o poziţie temperată de Franţa, Germania, Italia şi Grecia, care favorizează legăturile economice mai strânse cu Moscova.
'De mult timp, Europa construieşte o strategie faţă de Rusia pentru a ne strânge legăturile economice, pentru a cumpăra energie de la Rusia (...), ne-am gândit că asta ar preveni un război', dar această abordare s-a dovedit a fi 'total greşită', a criticat dna Marin. 'Nu le pasă de legăturile economice, nu le pasă de sancţiuni. Nu le pasă de nimic din toate astea', a adăugat ea, conform Agerpres.
Vezi și - Zelenski anunţă limitarea activităţilor organizaţiilor religioase afiliate Moscovei
Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat joi că Ucraina va limita activităţile organizaţiilor religioase afiliate Rusiei pe teritoriul său şi va pune în discuţie statutul Bisericii Ortodoxe dependente de Patriarhia Moscovei, transmite AFP.
'Consiliul de Securitate şi Apărare Naţională a dat instrucţiuni guvernului să propună Radei Supreme un proiect de lege pentru a face imposibilă desfăşurarea în Ucraina a activităţilor organizaţiilor religioase afiliate centrelor de influenţă din Rusia', a declarat Volodimir Zelenski în intervenţia sa video de joi seară.
Statul ucrainean va trebui, de asemenea, să 'asigure expertiza religioasă a statutului Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu privire la prezenţa unei legături canonice cu Patriarhia Moscovei şi, dacă este necesar, să ia măsurile prevăzute de lege' .
Aceste măsuri urmează percheziţiilor efectuate în noiembrie de serviciile de securitate ucrainene în principala mănăstire a capitalei Kiev, reşedinţa Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Ucrainene, şi în alte câteva lăcaşuri de cult, pe fondul suspiciunilor unor legături cu Moscova. Serviciile ucrainene au susţinut ulterior că, în urma acestor percheziţii, au confiscat câteva mii de dolari şi 'literatură pro-rusă'.
Ucraina, ţară majoritar ortodoxă, este împărţită între o Biserică subordonată Patriarhiei Moscovei - care însă a anunţat că va rupe legăturile cu Rusia la sfârşitul lunii mai din cauza invaziei - şi o Biserică reprezentată de Patriarhia Kievului, care, în 2019, a depus jurământ de credinţă Patriarhului Bartolomeu, cu sediul la Istanbul.
Biserica Ortodoxă Rusă, al cărei patriarh Chiril I este un susţinător important al preşedintelui Vladimir Putin, a denunţat percheziţiile efectuate în Ucraina drept 'un act de intimidare' a credincioşilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
