Situația din Orientul Mijlociu rămâne extrem de tensionată. Urmăriți acest live text unde sunt cele mai importante evoluții, declarații și reacții internaționale.
Guvernul Pakistanului îşi continuă marţi ofensiva diplomatică pentru a asigura sprijinul puterilor mondiale după blocajul negocierilor de la Islamabad între Statele Unite şi Iran având drept obiectiv organizarea unei a doua runde de dialog şi a unei prelungiri a armistiţiului în vigoare, informează EFE.
"Astăzi armistiţiul continuă să fie în vigoare. Se fac toate eforturile pentru a rezolva problemele restante", a declarat prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif într-o apariţie în faţa cabinetului său federal.
Premierul Shehbaz Sharif a confirmat în ultimele ore că menţine negocieri active cu China, Arabia Saudită şi membri ai G7 pentru a evita prăbuşirea procesului. Pentru a forţa o nouă întâlnire înainte ca armistiţiul să expire pe 22 aprilie, el a purtat convorbiri cu prim-miniştrii Canadei, Mark Carney, şi Japoniei, Sanae Takaichi.
Ministrul de externe al Pakistanului, Ishaq Dar, a anunţat marţi o convorbire telefonică cu omologii săi canadian, Anita Anand, şi britanic, Yvette Cooper, pentru a analiza obstacolele din calea dialogului.
Se preconizează ca premierul pakistanez să călătorească în Arabia Saudită în următoarele ore pentru a se întâlni cu prinţul moştenitor Mohammed bin Salman cu care împărtăşeşte un acord de apărare reciprocă ce a determinat Islamabadul să desfăşoare sâmbătă o unitate a forţelor aeriene pakistaneze la baza King Abdulaziz.
Această vizită are loc după o coordonare prealabilă cu ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, şi după informarea guvernelor din Turcia şi Egipt cu privire la progresele realizate, ţări cu care Pakistanul împărtăşeşte medierea în procesul de pace.
Liderul pakistanez a descris ca un "moment istoric" cele 21 de ore de negocieri faţă în faţă între delegaţiile din Washington şi Teheran. "Este nevoie de luni şi uneori de ani pentru a stabili pacea. Islamabad ne-a oferit oportunitatea de a transforma norii războiului în pace durabilă", a declarat premierul Sharif referindu-se la acordurile de la Oslo sau Geneva.
Deşi delegaţia americană, condusă de vicepreşedintele JD Vance, şi-a calificat ultima propunere drept "oferta finală", iar preşedintele Donald Trump a anunţat un blocaj naval împotriva Iranului, Islamabadul insistă că rămân deschise canalele.
Conform surselor guvernamentale, Pakistanul îşi concentrează acum strategia pe recunoaşterea internaţională a rolului său de mediator pentru a exercita presiuni asupra ambelor părţi să revină la masa negocierilor.
Islamabadul urmăreşte să extindă acordul de încetare a focului pentru a discuta punctele critice şi anume îmbogăţirea uraniului şi controlul asupra Strâmtorii Ormuz.
SUA au căutat să obţină o suspendare de 20 de ani a programului iranian de îmbogăţire a uraniului în vederea unui acord pentru a pune capăt războiului împotriva Iranului, a dezvăluit presa americană luni, după eşecul discuţiilor din weekend de la Islamabad, potrivit AFP.
SUA şi Israelul au declanşat o ofensivă de anvergură împotriva Iranului în 28 februarie, preşedintele american Donald Trump motivând că Iranul dezvoltă o bombă atomică, ceea ce Teheranul dezminte. Trump a spus că nu va permite niciodată ca Iranul să dispună de arma nucleară.
Vicepreşedintele american JD Vance a plecat duminică fără niciun rezultat de la discuţiile purtate cu Iranul, principalele puncte de blocaj vizând în special redeschiderea Strâmtorii Ormuz şi programul nuclear iranian.
Potrivit presei americane, care citează responsabili apropiaţi discuţiilor desfăşurate sâmbătă la Islamabad, Washingtonul a cerut Teheranului să se angajeze să nu îmbogăţească uraniu timp de 20 de ani.
Această pauză de 20 de ani ar fi fost însoţită de o relaxare a sancţiunilor, relevă publicaţia Wall Street Journal.
În schimb, Iranul s-a declarat dispus să-şi suspende activităţile nucleare doar pe durata a cinci ani, indică New York Times.
Aceste propuneri dezvăluite de presa de peste Ocean apar ca o versiune diluată a cerinţelor formulate public de Donald Trump, care a cerut Iranului să renunţe definitiv la ambiţiile sale nucleare.
În 2018, în timpul primului său mandat la Casa Albă, Trump a retras SUA din acordul nuclear încheiat în 2015 între Iran şi marile puteri, un text ce prevedea o relaxare treptată a sancţiunilor în schimbul unor limitări stricte în privinţa îmbogăţirii uraniului şi al unui control întărit asupra instalaţiilor ţării.
"Una este ca iranienii să afirme că nu se vor dota cu arma nucleară şi este altceva punerea în aplicare a unui mecanism necesar care să garanteze că aceasta nu se va întâmpla", a afirmat JD Vance luni, după încheierea, fără niciun rezultat, a discuţiilor de pace în Pakistan, adăugând că SUA au prezentat "linii roşii clare".
Iranul a exclus deja orice fel de restricţii cu privire la dreptul său de a îmbogăţi uraniu în cadrul a ceea ce afirmă că este un program nuclear civil.
"Problema centrală" este retragerea întregii cantităţi de uraniu pe care Iranul deja l-a îmbogăţit foarte mult, precum şi "garanţia că nu va mai exista niciun fel de îmbogăţire a uraniului în următorii ani, ba chiar în următoarele decenii", a declarat luni premierul israelian Benjamin Netanyahu, un aliat apropiat al lui Donald Trump.
Rusia şi-a reiterat luni disponibilitatea de a găzdui pe teritoriul său uraniul iranian îmbogăţit în cadrul unui eventual acord de pace între Washington şi Teheran, notează AFP.
La câteva ore după instituirea blocadei și la mai bine de o săptămână de la armistițiul de două săptămâni convenit de americani și iranieni, ne aflăm într-o situație fără pace, dar nici război, mai degrabă un armistițiu fragil.
Situația din Strâmtoarea Ormuz este, evident, extrem de importantă.
Iranienii și-au prezentat poziția în ceea ce privește strâmtoarea. În primul rând, au afirmat că sunt hotărâți să asigure securitatea acesteia, iar în al doilea rând că navele afiliate adversarilor lor nu vor avea voie să tranziteze acest punct strategic.
De asemenea, au declarat că lucrează la mecanisme pentru a-și consolida controlul asupra strâmtorii. Printre acestea se numără planul de a impune taxe și tarife de tranzit pentru navele care vor să treacă. Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat și o nouă rută pentru nave, mai aproape de coasta Iranului, ceea ce arată că Teheranul încearcă să își extindă controlul și autoritatea în zonă.
În final, partea iraniană afirmă că securitatea va fi „pentru toți sau pentru nimeni”. Acest lucru înseamnă că, dacă vor exista amenințări la adresa navelor sau a punctelor strategice ale țării, Iranul va răspunde prin măsuri similare, într-o logică de reciprocitate.
Președintele american Donald Trump susține că oficiali iranieni au contactat Washingtonul și "vor să încheie un acord".
Eforturile diplomatice pentru reluarea negocierilor SUA-Iran continuă, Pakistanul oferindu-se, potrivit informațiilor, să găzduiască următoarea rundă de discuții la Islamabad.
Iranul acuză Statele Unite de piraterie, în timp ce mii de iranieni protestează la Teheran împotriva blocadei din Strâmtoarea Ormuz.
Secretarul general al Hezbollah, Naim Qassem, a respins viitoarele discuții dintre guvernul libanez și Israel.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci
de Val Vâlcu