Aici urmăriți LIVE TEXT cele mai importante informații și evoluții din războiul din Orientul Mijlociu.
Iranul a declarat marţi că exploziile din estul şi vestul capitalei Teheran au provocat mai multe pene de curent, fără a fi raportate victime, informează EFE.
Conform agenţiilor de presă Tasnim şi Fars, care acuză SUA şi Israel de atac, angajaţi ai Ministerului Energiei lucrează pentru restabilirea serviciului, după impactul schijelor asupra instalaţiilor unei staţii electrice din estul oraşului.
De asemenea, agenţiile au raportat o întrerupere anterioară a furnizării de curent electric din cauza deteriorării echipamentelor electrice care, potrivit autorităţilor, au fost restabilite în mai puţin de o oră.
În ultimele trei zile, capitala Iranului a fost obiectul unor bombardamente constante, soldate cu peste 70 de morţi, după atacuri asupra a trei instalaţii nucleare, două universităţi, clădirea unei televiziuni din Qatar şi zone rezidenţiale din Teheran.
Pe 28 martie, când s-a împlinit o lună de la declanşarea războiului, a avut loc una din cele mai intense zile de bombardamente din Iran, cu 701 atacuri în 278 de locuri din 21 din cele 31 de provincii ale ţării, potrivit datelor furnizate de organizaţia neguvernamentală de opoziţie cu sediul în Statele Unite HRANA.
De la începutul ofensivei coordonate între Statele Unite şi Israel, peste 93.000 de facilităţi civile, dintre care 600 de şcoli şi 295 de centre medicale au fost avariate în Iran, potrivit celui mai recent bilanţ, publicat duminică de Semiluna Roşie iraniană.
Autorităţile iraniene nu au făcut publice un bilanţ oficial al persoanelor decedate din 5 martie, când au anunţat 1.230 de morţi, în timp ce HRANA situează bilanţul persoanelor ucise la 3.461, dintre care 1.551 civili.
Organizaţia pentru drepturile omului Human Rights Watch (HRW) a condamnat luni cu fermitate recrutarea de copii de către puternicul Corp al Gărzilor Revoluţionare Islamice (IRGC) din Iran, relatează dpa.
"Recrutarea şi utilizarea de copii în scopuri militare reprezintă o încălcare gravă a drepturilor copiilor şi o crimă de război atunci când aceşti copii au sub 15 ani", a transmis organizaţia cu sediul în SUA.
"Rezultă că autorităţile iraniene sunt aparent dispuse să rişte viaţa copiilor pentru a spori efectivele militare", a declarat Bill Van Esveld de la HRW.
Afirmaţiile vin în urma apelurilor unei organizaţii subordonate Gardienilor Revoluţiei de a mobiliza voluntari la Teheran. Cei interesaţi se pot înregistra în moschei şi în baze militare, a declarat oficialul IRGC, Rahim Nadali.
Campania de recrutare, intitulată "Combatanţi în Apărarea Patriei pentru Iran", este deschisă oricărei persoane cu vârsta de cel puţin 12 ani.
Conform unei relatări a agenţiei de ştiri Mehr, sarcinile voluntarilor includ participarea la patrule de recunoaştere şi la patrule operaţionale.
Participanţii la campanie oferă, de asemenea, sprijin în războiul împotriva Statelor Unite şi Israelului în domeniile logisticii şi aprovizionării, de exemplu în bucătărie şi la distribuţia de bunuri. Rămâne neclar în ce domenii vor fi implicaţi copiii.
Un jurnalist al AFP a auzit marţi cel puţin 10 explozii deasupra Ierusalimului după ce armata israeliană a raportat că încearcă să intercepteze rachete lansate din Iran.
"Armata israeliană a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul israelian. Sistemele de apărare sunt în acţiune pentru a intercepta această ameninţare", a declarat armata pe Telegram, înainte de a ridica alerta câteva minute mai târziu.
Televiziunea de stat iraniană IRIB a anunţat la rândul ei că au fost lansate rachete în direcţia Israelului.
Preşedintele american Donald Trump ar fi "destul de interesat" de o posibilă contribuţie din partea ţărilor arabe la costul războiului împotriva Iranului, a declarat luni purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, fără a oferi detalii, scrie AFP.
"Este ceva ce preşedintele ar fi destul de interesat să facă. Nu o să i-o iau înainte, dar ştiu că este o idee pe care o are şi un subiect despre care va vorbi cu siguranţă mai mult", a prezis Karoline Leavitt în timpul unei conferinţe de presă.
Ea a răspuns unui reporter care tocmai o întrebase "Cine plăteşte costul acestui război" şi dacă ţările arabe vor contribui.
Iranul a efectuat un atac "direct şi rău intenţionat" împotriva unui petrolier sub pavilion kuweitian în portul Dubai, în Emiratele Arabe Unite, a transmis marţi agenţia de presă kuweitiană, citând compania petrolieră naţională, relatează AFP.
"Petrolierul era complet încărcat în momentul incidentului. Atacul a cauzat daune materiale la coca navei şi un incendiu la bord, existând riscul unei scurgeri de petrol în apele din jur", a scris agenţia KUNA, citând Kuwait Petroleum Corporation. Potrivit aceleiaşi surse, nu s-au înregistrat răniţi.
Marţi, armata kuweitiană a făcut cunoscut pe X că răspunde la atacurile cu drone şi rachete din ţară.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni, într-un interviu acordat canalului de ştiri american conservator Newsmax, că şi-a atins mai mult de jumătate din obiectivele sale în războiul împotriva Iranului, fără a avansa, însă, un calendar precis, notează AFP.
"Evident, am depăşit jumătatea drumului. Dar nu vreau să stabilesc un calendar", a răspuns liderul politic în a 31-a zi a războiului împotriva Iranului, precizând că vorbeşte "în termeni de misiuni, şi nu neapărat în termeni de durată".
"Cred că am realizat multe. Am slăbit acest regim. Le-am dat cu adevărat o lovitură foarte grea", a declarat el.
"Am ucis mii de membri" ai Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, şi "le-am ucis liderii", a continuat prim-ministrul.
"Suntem pe punctul de a le lichida industria de armament. Întreaga lor bază industrială, distrugând totul, fabrici întregi şi chiar programul nuclear", a adăugat el.
Mai devreme în cursul zilei, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că războiul, declanşat de o ofensivă israeliano-americană pe 28 februarie, va dura "săptămâni" mai degrabă decât "luni", exprimându-şi în acelaşi timp optimismul cu privire la posibilitatea de a colabora cu elemente din cadrul guvernului iranian.
Preşedintele american Donald Trump estimase iniţial durata operaţiunilor militare între patru şi şase săptămâni.
"În cele din urmă, cred că acest regim se va prăbuşi din interior", a mai afirmat Benjamin Netanyahu, repetând că nu acesta este obiectivul războiului lansat de Israel şi Statele Unite.
"Dar, deocamdată, în acest moment, ceea ce facem este pur şi simplu să le alterăm capacităţile militare, capacităţile balistice, capacitatea nucleară şi, de asemenea, să îi slăbim din interior", a adăugat el.
Donald Trump se lăudase cu o zi înainte că a realizat deja "schimbarea regimului" în Iran datorită atacurilor care l-au ucis pe liderul suprem Ali Khamenei şi numeroşi oficiali de rang înalt ai Republicii Islamice.
"Avem de-a face cu oameni diferiţi faţă de cei cu care a avut de-a face oricine până acum", a subliniat el. "Este un grup de persoane complet diferit, aşa că aş considera asta o schimbare de regim", a continuat Trump.
Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a îndemnat luni Arabia Saudită să expulzeze forţele americane de pe teritoriul său, reiterând că atacurile sale din regiune îi vizează doar pe inamicii săi, transmite AFP.
"Iranul respectă regatul Arabiei Saudite şi îl consideră o ţară soră", a declarat pentru X şeful diplomaţiei de la Teheran.
"Operaţiunile noastre îi vizează pe agresorii inamici care nu au niciun respect pentru arabi sau iranieni şi care nu pot asigura nicio securitate (...). Este momentul potrivit ca forţele americane să fie expulzate", a adăugat el.
O comisie parlamentară iraniană a aprobat un proiect de lege pentru a impune taxe de tranzit navelor care trec prin strâmtoarea Ormuz, a relatat luni presa de stat, notează AFP.
Citând un membru al comisiei de securitate a parlamentului, televiziunea de stat a precizat că proiectul include "dispoziţii financiare şi sisteme de taxare în riali", moneda iraniană, precum şi cooperarea cu Omanul, aflat de cealaltă parte a strâmtorii.
De asemenea, include "interdicţia de trecere pentru americani şi regimul sionist" (Israel), precum şi interdicţia pentru alte ţări care au impus sancţiuni împotriva Iranului.
În timp de pace, aproximativ o cincime din ţiţeiul şi gazele naturale lichefiate din lume tranzitează prin strâmtoarea Ormuz.
De la începutul războiului, traficul de acolo a scăzut cu aproximativ 95%, potrivit platformei de urmărire maritimă Kpler. Repercusiunile se resimt pe toate pieţele energetice globale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News