Tot ce se întâmplă de ceva vreme pe scena internațională afectează țara noastră și nu numai. Efectele crizei care are loc în apropiere de granița cu România își lasă amprenta în fiecare stat membru al Uniunii Europene.
După anexarea Crimeei de către Rusia, cele 28 de țări din UE își vor "trage" sancțiunile economice primite de Moscova. Fiecare stat are motive bine întemeiate să se teamă de consecințele unor astfel de sancțiuni pentru economia sa. Rusia este al treilea cel mai mare partener comercial al Uniunii Europene, după Statele Unite ale Americii și China. În prezent, Rusia are o pondere de 12% la import și de 7% la export.
Statul UE cu cele mai mari importuri din Rusia este Germania (28,8 miliarde euro, 19% din importurile UE din Rusia), urmată de Olanda (22,4 miliarde euro, 14%), Italia (14,9 miliarde euro, 10%) și Polonia (13,9 miliarde euro, 9%).
Poziția României
Potrivit unui studiu citat de Le Monde.fr, România stă bine în ceea ce privește dependența față de Rusia la acest capitol. Gazul rusesc reprezintă 21,12% din consumul de gaz național (2011) și doar 3,48% din comerțul exterior este făcut cu Rusia (2012. În plus, referitor la investițiile străine pe teritoriul țării noastre, vorbim doar despre 0,13% investiții ale acestui stat (2012).
În categoria 15%-35% a necesității părții de gaz rusesc în cererea națională, mai putem vorbi și de alte state – nu doar de România – cum ar fi Franța, Italia și Croația.
Sunt și state membre ale Uniunii Europene în care gazul rusesc contează foarte puțin. De exemplu, în 2011, aceasta reprezenta 0% din consumul național din Spania. Le Monde scrie și că în 2013, în jur de 1,5 milioane de turiști ruși au vizitat această țară. În categoria anterior menționată, cu un procent al dependenței gazului rusesc în cererea națională care variază între 0 și 15%, mai intră și Marea Britanie, Irlanda, Suedia sau Belgia.
Țări dependente 100% de gazele din Rusia
Cu cât avansăm spre estul Europei, dependența devine tot mai accentuată, ajungând până la 100%.
Cu o dependență extrem de mare față de Rusia, cu un procent mai mare de 80%, se află Finlanda, Estonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria și Republica Cehă.
Ce soluții ar fi în acest caz? Putem vorbi despre importul de gaze din alte surse, în principal de la Statele Unite, în cazul căreia costurile mari de transport sunt compensate de cele mici de exploatare. S-ar putea ajunge la un preț semnificativ mai mic decât cel al gazelor rusești.
VEZI AICI HARTA UNIUNII EUROPENE cu statele afectate de criza internațională
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu