Păstrarea identității românești în diaspora se poate face și cu ajutorul elitelor educaționale, alături de implicarea comunității, în condițiile în care este recunoscut faptul că educația joacă un rol...

Rolul acestor actori este recunoscut fără echivoc: teoria capitalului cultural a lui Pierre Bourdieu arată că valorile culturale se transmit în primul rând prin educație; astfel, profesorii sunt agenți ai acestui capital cultural în diaspora, asigurând micro-sisteme de sprijin, prevenind pierderea legăturii culturale cu țara de origine. Teoria reproducerii culturale a lui Basil Bernstein susține că limba și educația sunt esențiale pentru continuitatea identitară, fără ele apărând asimilarea culturală (mai puțin preferată față de integrare ). Teoria transnaționalismului educațional (Levitt și Glick Schiller) ne învață că migrația nu rupe complet legăturile cu țara de origine, ci creează spații transnaționale, în care identitatea originară este perpetuată.

Cu alte cuvinte, profesorii și voluntarii din diaspora pot avea un rol esențial în perpetuarea identității românești. Însă problema este că, de la nivelul percepției publice, nu beneficiază de recunoaștere, resurse sau sprijin. Cel puțin așa reiese dintr-o serie de întrebări adresate publicului general pe site-ul stiridiaspora.ro, pe parcursul luni august.

Lipsă de vizibilitate și sprijin pentru elitele educaționale din diaspora

Întrebați dacă știu persoane implicate în predarea limbii române în diaspora, 90.1% dintre respondenți au răspuns negativ. Mai mult, 61,3% dintre participanții la sondaj cred că profesorii români din diaspora nu contribuie suficient la păstrarea identității naționale. Când vine vorba despre sprijin financiar sau material pentru proiectele educaționale din diaspora, 77,6% nu ar sprijini aceste inițiative. Iar în privința recunoașterii simbolice a muncii voluntare (diplome, aprecieri publice), 55,6% nu o consideră necesară.

Românii cred că nu trebuie programe speciale de sprijin pentru profesorii din diaspora

În același timp, cititorii știridiaspora.ro care au răspuns întrebărilor noastre sunt de părere că profesorii din diaspora nu au suficiente materiale didactice (aproape șapte din zece respondenți), dar alți aproape 63% spun că nici nu este necesar să fie creat un program național de sprijin pentru aceștia.

Tinerii nu este necesar să se implice în proiecte educaționale în diaspora, asta spun aproape jumătate dintre români

Pe lângă profesori, un aport important la transmiterea valorilor culturale naționale l-ar putea avea și voluntarii, dar nici rolul acestora în păstrarea limbii române peste hotare nu este suficient recunoscut, după cum au spus 67.7% dintre respondenți. În privința implicării tinerilor în proiecte educaționale, opiniile sunt împărțite: 50,5% ar recomanda tinerilor să participe la astfel de inițiative, în timp ce 49,5% nu ar face-o. De altfel, nici elitele educaționale din diaspora nu merită mai multă susținere, în opinia a 53.9% dintre respondenți.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News