€ 5.2364 →
|
$ 4.4493 →
|
Război în Orientul Mijlociu/ZIUA 53: SUA și Iran se ameninţă din nou. Armistiţiul este aproape de sfârşit - Imagine realizata cu AI
Urmăriți în cadrul acestui articol, în format LIVE TEXT, cele mai importante evoluții ale conflictului din Orientul Mijlociu.
Comisarul european pentru transport, Apostolos Tzitzikostas, a avertizat că efectele pentru Europa și pentru întreaga lume vor fi catastrofale dacă libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz nu va fi restabilită. El a adăugat că Uniunea Europeană lucrează la identificarea unor surse alternative de combustibil pentru aviație, inclusiv din Statele Unite, potrivit Reuters.
Declarațiile sale au fost făcute în contextul în care miniștrii europeni ai transporturilor au organizat astăzi o videoconferință de urgență ca răspuns la criză.
Comisarul a precizat că „nu există în prezent indicii privind anulări pe scară largă ale zborurilor în săptămânile sau lunile următoare” și că „nu este nevoie, în acest moment, de intervenții asupra modului în care oamenii trăiesc, muncesc sau călătoresc”.
Avertismentul vine în condițiile în care aeroporturile europene se confruntă cu un deficit sever de combustibil pentru avioane.
Armata israeliană a emis un nou avertisment pentru locuitorii din sudul Liban, cerându-le „să nu se deplaseze la sud de linia satelor indicate și a zonelor învecinate”, conform unei hărți publicate.
„De asemenea, apropierea de zona râul Litani, Wadi Salhania și Saluki nu este permisă”, a adăugat purtătorul de cuvânt al armatei într-o postare pe rețelele sociale, enumerând mai multe localități în privința cărora locuitorii au fost avertizați să nu le traverseze sau să nu se întoarcă în ele.
Ministrul german de externe Johann Wadephul a îndemnat Iranul să se angajeze constructiv în discuțiile cu Statele Unite la Islamabad, afirmând că Teheranul ar trebui să profite de această oportunitate în interesul propriei populații.
„După cum știm, vicepreședintele SUA este pregătit să călătorească la Islamabad”, a declarat Wadephul înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe europeni la Bruxelles.
„Iranul ar trebui acum să accepte această ofertă, pentru binele propriului popor.”
Agenția Națională de Presă a Libanului a raportat mai multe atacuri israeliene în sudul țării, în ciuda unui armistițiu aflat în vigoare.
Potrivit agenției, forțele israeliene au tras cu artileria în apropierea orașului Kunin, în districtul Bint Jbeil. De asemenea, au fost semnalate o serie de demolări în sudul Libanului, vizând locuințe, clădiri și alte infrastructuri.
Raportul mai precizează că forțele israeliene au „capcanat cu explozibili” numeroase case din satele Beit Lif, Shamaa, Biyyada și Naqoura, distrugându-le complet.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a declarat că vara care urmează va fi una dificilă din cauza conflictului.
Într-o declarație, Jorgensen a precizat că departamentul său va prezenta statelor membre măsuri pentru a le ajuta să gestioneze impactul pe termen scurt al războiului, inclusiv perturbări prelungite ale pieței, creșteri accentuate ale prețurilor la combustibili și posibile probleme de aprovizionare.
El a spus că măsurile vor viza electrificarea și combustibilul pentru aviație, adăugând că întreaga Comisie Europeană trebuie să coordoneze eforturile privind stocarea gazelor.
Jorgensen a mai afirmat că, în acest moment, nu consideră necesară introducerea unei taxe excepționale la nivel european.
Parlamentarul iranian Mohammad Reza Mohseni Sani, membru al Comisiei pentru Securitate Națională din parlament, a ridicat noi semne de întrebare cu privire la perspectivele unor discuții cu Statele Unite.
În declarații preluate de agenția de presă iraniană Mehr, acesta a afirmat că „negocierile nu sunt acceptabile” în „situația actuală”, acuzând SUA că au cerințe „excesive” și că urmăresc obiective ascunse în scopuri interne.
„Având în vedere condițiile actuale, agresiunile recente și istoricul pe care îl avem cu Statele Unite în negocierile anterioare, următoarea rundă de discuții este, cu voia lui Dumnezeu, exclusă de pe masă”, a spus acesta.
Potrivit ministrului israelian al Apărării, Israel Katz, Israelul va continua operațiunile în sudul Libanului. Acesta afirmă că acțiunile au ca scop protejarea trupelor israeliene și reducerea amenințării venite din partea Hezbollah.
Katz a mai declarat că Hassan Nasrallah ar fi „distrus” comunitatea șiită din Liban, susținând că Naim Qassem face același lucru. El a adăugat că Qassem va plăti un preț greu, „cu pierderea capului”, la fel ca predecesorul său.
Aceste declarații sunt privite ca o continuare a amenințărilor guvernului israelian, nu doar la adresa Hezbollah, ci și la adresa guvernului libanez. Oficialii israelieni sunt considerați că încearcă să demonstreze forță și sfidare, pentru a contracara frustrarea din interiorul Israelului, în special în rândul populației din nordul țării, care a fost afectată în mod direct de atacurile continue cu rachete ale Hezbollah.
Conflictul aflat în desfășurare a declanșat cea mai gravă criză energetică globală din toate timpurile, potrivit directorului Agenției Internaționale a Energiei (International Energy Agency), Fatih Birol.
„Criza este deja uriașă, dacă se combină efectele crizei petrolului și ale crizei gazelor legate de Rusia”, a declarat Birol pentru postul de radio France Inter. „Este într-adevăr cea mai mare criză din istorie.”
În martie, AIE a decis eliberarea unei cantități record de 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice, pentru a contracara creșterea prețurilor la petrol cauzată de războiul SUA–Israel împotriva Iranului.
JD Vance este așteptat să ajungă miercuri la Islamabad, au declarat pentru Al Jazeera surse apropiate medierii.
Acesta ar urma să plece din Washington, DC marți seara, ora Pakistanului, și să ajungă în capitala pakistaneză în cursul după-amiezii de miercuri.
Vance urmează să conducă delegația Statelor Unite pentru o a doua rundă de discuții cu Iranul, negocieri planificate provizoriu pentru miercuri. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, sunt de asemenea așteptați să călătorească în Pakistan, menținând același nivel al delegației ca în prima rundă.
Mai multe aeronave militare americane au aterizat deja în Pakistan înaintea discuțiilor anticipate.
Totuși, rămâne incert dacă delegația iraniană va ajunge. Președintele Parlamentului iranian și șeful echipei de negociere, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat marți că Teheranul „nu acceptă negocieri sub amenințări”, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la desfășurarea celei de-a doua runde conform planului.
Discuțiile dintre Israel și Liban vor avea loc joi.
Hezbollah consideră că negocierile directe reprezintă o formă de umilire și o concesie gratuită în favoarea Israelului. Gruparea susține că guvernul libanez nu are un avantaj real de negociere și că Israelul presează pentru dezarmarea Hezbollah.
Organizația dorește, în schimb, ca Libanul să fie conectat la o diplomație regională mai amplă, care să includă și Iranul. Hezbollah consideră că acest lucru ar oferi Libanului o poziție mai puternică în negocierile cu Israelul.
Președintele Joseph Aoun a reacționat rapid, desemnând un negociator care să reprezinte Libanul în discuții. El a reiterat că nimeni în afară de guvern nu va negocia în numele țării.
Joi, Departamentul de Stat al SUA va reuni din nou ambasadorii Israelului și Libanului. Este vorba încă despre întâlniri pregătitoare, nu despre negocieri oficiale de pace. Discuțiile vor viza posibilitatea prelungirii armistițiului, care a intrat în vigoare vineri și urmează să expire duminică.
Firma greacă de management al riscurilor maritime MARISKS a avertizat că actori necunoscuți, care pretind că sunt autorități iraniene, au transmis mesaje unor companii de transport maritim în care solicită taxe de tranzit în criptomonede, în schimbul asigurării trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Hormuz.
„Aceste mesaje sunt o escrocherie”, a transmis compania, precizând că nu provin de la autoritățile iraniene.
MARISKS consideră că cel puțin o navă care a încercat să iasă din strâmtoare sâmbătă și a fost ulterior atacată prin focuri de armă ar fi fost victima acestei fraude.
În prezent, sute de nave și aproximativ 20.000 de navigatori sunt blocați în Golful Persic, neputând tranzita Strâmtoarea Ormuz, după ce Iranul a reimpus o blocadă ca răspuns la menținerea de către Statele Unite a propriei blocade asupra porturilor iraniene.
Prețurile aurului au scăzut ușor, în contextul în care investitorii așteaptă să vadă dacă Statele Unite și Iranul vor participa la negocieri după reaprinderea tensiunilor din weekend, în timp ce un dolar ușor mai puternic a accentuat presiunea.
Aurul spot (XAU) a coborât cu 0,5%, până la 4.795,51 dolari pe uncie, la ora 04:18 GMT, extinzând declinul de ieri, când a atins cel mai scăzut nivel din 13 aprilie. Contractele futures pe aur din SUA (GC.1), cu livrare în iunie, au scăzut cu 0,3%, până la 4.814 dolari.
Dolarul american s-a apreciat marginal, ceea ce face ca materiile prime denominate în moneda americană să devină mai scumpe pentru deținătorii altor valute.
De la începutul conflictului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, prețul aurului a scăzut cu aproximativ 8%.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, este îngrijorat de restricțiile din Strâmtoarea Hormuz și a cerut restabilirea deplină a drepturilor internaționale de navigație și a libertății de circulație pe mare, a declarat purtătorul său de cuvânt, Stéphane Dujarric.
Dujarric a precizat că a existat „multă activitate” și „multă confuzie” în legătură cu statutul acestei rute maritime strategice, adăugând că Guterres este preocupat de incidentele maritime din ultimele 48 de ore și a subliniat că libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz „trebuie respectată de toate părțile”.
Acesta a reiterat, de asemenea, poziția ONU potrivit căreia „nu există niciun obiectiv militar care să justifice distrugerea pe scară largă a infrastructurii civile sau provocarea deliberată de suferință populației civile”.
„Aproximativ 10% sau între 10 și 12% din aprovizionarea mondială cu îngrășăminte este blocată, nu-i așa? Am văzut o creștere a prețului îngrășămintelor”, a spus Dujarric, adăugând că și prețul petrolului a crescut. „Toate acestea au un impact, în primul rând, asupra agențiilor ONU, asupra capacității lor de a planifica și de a face achiziții.”
Nu există o confirmare oficială dacă Iranul va participa la negocierile din Islamabad. Se știe că Iranul a încercat să mențină deschisă ușa către diplomație, astfel că această posibilitate rămâne în continuare.
Ieri, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că nu a fost luată nicio decizie privind participarea Iranului la negocieri.
Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a transmis un mesaj ambiguu, afirmând că Iranul este pregătit pentru negocieri, dar nu în condiții impuse de Statele Unite. Ghalibaf a mai spus că Iranul este pregătit și pentru un alt scenariu, bazat pe confruntare.
Atmosfera actuală este marcată de incertitudine, cu doar o zi înainte de expirarea armistițiului. Rămâne de văzut dacă acesta va fi prelungit.
Negocierile nu vor fi deloc ușoare, dacă vor avea loc, având în vedere numeroasele puncte sensibile rămase nerezolvate. Ambele părți au o listă lungă de cerințe, inclusiv în ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz, sancțiunile, despăgubirile de război, rachetele balistice și relațiile regionale ale Iranului.
Se pare că ambele tabere încearcă să gestioneze aceste probleme complexe pe cale diplomatică, însă rămâne o întrebare deschisă dacă vor reuși.
Statele Unite şi Iranul s-au ameninţat reciproc luni, cu două zile înainte de sfârşitul armistiţiului de două săptămâni, într-un context de incertitudini legate de o posibilă reluare a discuţiilor dintre cele două ţări în Pakistan, scrie agenţia France Presse (AFP).
O sursă apropiată de acest dosar a confirmat pentru AFP că o delegaţie americană urmează să decoleze "în curând" spre Islamabad pentru noi discuţii cu Iranul, fără a oferi însă o dată sau o oră mai precisă.
Nu au apărut alte informaţii despre această călătorie până la începutul serii la Washington, când se profilează sfârşitul armistiţiului intrat în vigoare pe 8 aprilie între cei doi adversari, după mai bine de o lună de război care a cuprins Orientul Mijlociu şi a zguduit economia globală.
Acest ultimatum expiră "miercuri seara, ora Washingtonului", a declarat preşedintele american Donald Trump pentru Bloomberg, considerând o prelungire a armistiţiului "foarte puţin probabilă". Teoretic, acesta trebuia să se încheie în cursul nopţii de marţi spre miercuri, ora Teheranului.
"Nu acceptăm să negociem sub ameninţare şi, în ultimele două săptămâni, ne-am pregătit să folosim noi atuuri pe teren", a afirmat pe X preşedintele Parlamentului Republicii Islamice, Mohammad Bagher Ghalibaf.
Iranul nu are în "acest stadiu" niciun "proiect pentru următoarea rundă de negocieri şi nu s-a luat nicio decizie în această privinţă", a declarat anterior purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaid, punând la îndoială "seriozitatea" Statelor Unite.
Dacă revendicările americane nu sunt îndeplinite înainte de expirarea armistiţiului, "multe bombe vor exploda", a avertizat Donald Trump, de data aceasta la postul PBS, după ce ameninţase anterior, în aprilie, că va anihila "o întreagă civilizaţie".
Preşedintele american a mai reafirmat că intenţionează să menţină blocada asupra porturilor iraniene "atâta timp cât nu există un acord" cu Teheranul, afirmând că acest lucru costă Iranul "500 de milioane de dolari pe zi, o cifră nesustenabilă pentru ei, nici măcar pe termen scurt", conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ioan Isaiu din Secretul Mariei a murit după o postare politică. Cum au explodat conspirațiile despre PSD, AUR și vaccin
de Anca Murgoci
Moțiunea de cenzură se joacă până la ultimul vot: aici pot apărea surprize. Două scenarii care nu sunt excluse
de Val Vâlcu
