Criza petrolului, mai puțin favorabilă Rusiei decât s-a estimat: Vistieria Moscovei e aproape goală, potrivit serviciilor secrete suedeze

Autor: Tiberiu Vasile

Deși criza petrolului din Orientul Mijlociu a dus la o creștere temporară a prețurilor și, implicit, la intrări suplimentare de bani în buget, situația de ansamblu a economiei ruse rămâne fragilă. În ciuda acestor câștiguri punctuale, vistieria Moscovei continuă să fie sub presiune, iar efectele cheltuielilor masive de război nu au fost compensate, potrivit evaluărilor făcute de serviciile de informații din Suedia, citate de Financial Times.

Criza petrolului și limitele ei pentru Rusia

Șeful serviciului suedez de informații militare, Thomas Nilsson, spune că Rusia ar avea nevoie de un preț al petrolului Urals de peste 100 de dolari pe baril, menținut timp de cel puțin un an, doar pentru a-și acoperi deficitul bugetar. Chiar și în acest scenariu optimist, alte dezechilibre economice ar avea nevoie de mult mai mult timp pentru a fi corectate.

În realitate, creșterea veniturilor din petrol, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu, nu pare să ofere o soluție pe termen lung. Inclusiv Vladimir Putin a recunoscut că performanța economică este sub așteptări și că acest impuls financiar ar putea fi de scurtă durată.

Vistieria Moscovei și presiunea războiului

Pe fondul acestor evoluții, vistieria Moscovei este tot mai afectată de costurile conflictului din Ucraina, ajuns deja în al cincilea an. Nilsson avertizează că, în cazul în care armistițiul dintre SUA, Israel și Iran va menține prețurile petrolului la un nivel stabil, Rusia va avea dificultăți și mai mari în a-și finanța operațiunile militare.

„Ei au în continuare o problemă sistemică”, a declarat Nilsson. „Nu este un model sustenabil de creștere să produci echipamente pentru război, care apoi sunt distruse pe câmpul de luptă”.

Potrivit acestuia, chiar și sectorul de apărare, care a susținut o bună parte din creșterea economică, începe să dea semne de slăbiciune. Resursele sunt mutate spre zone considerate esențiale în noua dinamică a războiului, cum ar fi dronele și armamentul cu rază lungă.

Datele economice, sub semnul întrebării

În afara industriei dronelor, o parte semnificativă a sectorului militar funcționează în pierdere, afectată de corupție și dependență de finanțarea de stat. În paralel, autoritățile ruse ar manipula datele economice pentru a crea impresia unei reziliențe mai mari în fața sancțiunilor occidentale.

Chiar și așa, unele cifre oficiale ridică semne de întrebare. Putin a admis recent o contracție a PIB-ului de 1,8% în primele două luni ale anului, inclusiv în sectoare-cheie precum industria și construcțiile. În același timp, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, a declarat că toate„condițiile externe se înrăutățesc acum aproape constant, atât pentru exporturi, cât și pentru importuri”.

Nilsson susține însă că situația reală este mai gravă, indicând că inflația ar fi, de fapt, mult mai apropiată de dobânda-cheie de 15% decât de nivelul oficial de 5,86%.

Criza petrolului, doar o iluzie de stabilitate

Evaluările suedeze sunt în linie cu cele ale serviciilor germane, care consideră că deficitul bugetar al Rusiei este subestimat cu aproximativ 30 de miliarde de dolari. În plus, au fost identificați indicatori care ar putea semnala riscul unei crize bancare.

„Dacă ai creat un sistem precum cel construit de Putin, este posibil ca nici el să nu știe cât de gravă este în realitate situația economică. Dar, chiar și cu informațiile false pe care le primește, în cele din urmă nu poate fugi de toate aceste probleme”, a spus Nilsson.

Cu toate acestea, nu toate evaluările internaționale sunt la fel de pesimiste. Majoritatea prognozelor indică o temperare a inflației spre 5% până la finalul anului. Suedia rămâne însă sceptică și consideră că economia rusă „trăiește pe timp împrumutat”.

„Economia rusă nu poate intra decât într-unul dintre două scenarii: declin pe termen lung sau șoc. În oricare dintre cazuri, va continua să alunece spre un dezastru financiar.”

Presiuni pentru sancțiuni mai dure

În acest context, autoritățile suedeze cer Uniunii Europene să accelereze adoptarea unui nou pachet de sancțiuni și să își consolideze sprijinul pentru Ucraina, profitând de vulnerabilitățile economice ale Federației Ruse.

Ministrul de externe, Maria Malmer Stenergard, a subliniat că „Europa nu face încă tot ce poate pentru a afecta economia Rusiei. Și cred că trebuie să fim dispuși să plătim un preț. Noi înșine”, adăugând că este „extrem de frustrant” faptul că unele state nu și-au ajustat modelul energetic.

Vistieria Moscovei și miza strategică

În pofida acestor dificultăți, obiectivele strategice ale Kremlinului rămân neschimbate. Potrivit lui Nilsson, negocierile de pace conduse de SUA sunt privite de Rusia drept „teatru politic”, în timp ce ambițiile teritoriale ar putea merge dincolo de Donbas, incluzând controlul asupra coastei Mării Negre și chiar asupra Kievului.

Totuși, slăbiciunile economice, amplificate de criza petrolului și de presiunea pe vistieria Moscovei, vor continua să limiteze capacitatea Rusiei de a susține războiul pe termen lung. Aceste constrângeri nu schimbă direcția strategică, dar influențează direct ritmul și amploarea acțiunilor militare.

CITEȘTE ȘI: Ucraina vrea negocieri directe Zelenski–Putin în Turcia, cu Trump și Erdogan la masă