Armenii au votat, duminică, 7 iunie, la alegerile parlamentare organizate în țară. Urnele s-au închis la ora 20:00 (19:00 ora României), iar procesul de numărare a voturilor este acum în desfășurare. Între timp, au apărut primele sondaje.

Partidul Contractul Social al premierului armean pro-occidental Nikol Paşinian ar fi câştigat cu majoritate absolută alegerile legislative, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne comandate de acest partid, în timp ce sondaje independente susţin că, dimpotrivă, partidele de opoziţie ar obţine majoritatea absolută şi că formaţiunea lui Paşinian este într-adevăr pe primul loc, fără a fi însă majoritară, relatează Agerpres, citând EFE.

Astfel, în timp ce unele sondaje acordă partidului Contractul Civil o majoritate absolută, altele prevăd o victorie la limită a acestuia în faţa principalului partid de opoziţie, Armenia Puternică, condus de omul de afaceri ruso-armean Samvel Karapetian, aflat în arest la domiciliu.

Ce procente arată sondajele la ieşirea de la urne

Conform unuia dintre sondajele comandate de partidul de guvernământ Contractul Civil, acest partid ar obţine 56,7%, iar formaţiunea de opoziţie Armenia Puternică ar avea doar 17,5% din voturi.

În acest timp, unul din sondajele independente realizate de canalele locale Telegram indică o victorie pentru partidul lui Paşinian cu 32,7% din voturi, faţă de 29% pentru partidul Armenia Puternică şi 13,2% pentru blocul Armenia. Conform acestui sondaj, opoziţia, dacă ar forma o alianţă, ar obţine 52,9% din voturile exprimate duminică.

Câți armeni au mers la vot

Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), 59,97% dintre alegători s-au prezentat la urne, adică aproximativ 1,5 milioane din cei circa 2,5 milioane de alegători. Votul în diaspora nu este permis.

Dacă niciun partid nu reuşeşte să obţină o majoritate în parlament un al doilea tur va fi organizat în termen de nouă zile.

Nikol Pașinian nu are nevoie doar să câştige

Premierul Nikol Pașinian nu are nevoie doar să câştige, ci de asemenea să-şi păstreze majoritatea dacă doreşte să reformeze Constituţia, o condiţie pentru semnarea mult aşteptatei păci cu Azerbaidjanul. În plus, el doreşte să introducă reformele necesare pentru ca Armenia să obţină statutul de candidată pentru aderarea la UE.

De partea cealaltă, majoritatea opoziţiei nu doreşte să rupă legăturile cu Rusia, care a impus în ultimele săptămâni sancţiuni asupra produselor agricole armene, pe fondul apropierii Armeniei de UE şi degradării relaţiilor dintre Erevan şi Moscova.

Armenia a avut în mod tradiţional legături strânse cu Rusia. Când s-a schimbat totul

Armenia, o ţară cu aproximativ 3 milioane de locuitori şi lipsită de ieşire la mare, a avut în mod tradiţional legături strânse cu Rusia, care deţine şi o bază militară pe teritoriul său. Aceste relaţii au intrat însă în declin după ce fostul jurnalist şi politician armean de opoziţie Nikol Paşinian a devenit premier în 2018 în urma protestelor pe care le-a condus. Considerat de Rusia un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei "revoluţii colorate", el nu a primit sprijin din partea Moscovei în războaiele cu Azerbaidjanul din anii 2020 şi 2023.

În urma unei ofensive a Azerbaidjanului în 2023, Armenia a pierdut complet provincia azeră cu populaţie majoritar armeană Karabah, pe care o preluase sub control după războiul desfăşurat la începutul anilor '90. În cele din urmă, populaţia armeană din Karabah s-a refugiat în Armenia, iar cele două ţări au încheiat un acord de pace. Premierul Paşinian şi-a continuat politica de distanţare faţă de Rusia şi de apropiere de SUA şi UE, adoptând de asemenea o lege prin care a lansat procesul de aderare a Armeniei la blocul comunitar.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News