Dezastrul de la Beirut din august 2020 se putea repeta în Portul Constanța? Iată ce spun experții.
Explozia dronei maritime în Portul Constanța readuce în atenție vulnerabilitatea infrastructurilor critice aflate în cea mai mare platformă portuară a României. În centrul dezbaterii se află Oil Terminal, principalul terminal petrolier al țării, unde la momentul incidentului ar fi fost operate două nave încărcate cu produse inflamabile, potrivit primarului Municipiului Constanța, Vergil Chițac, fost șef al Statului Major al Forțelor Navale.
”Asta a fost intenția – să ajungă la Oil Terminal. Gândiți-vă că acolo erau două nave în operare. Una opera metanol și avea 8.500 de tone, iar cealaltă motorină. Eu cred că intenția este evidentă. Nu trebuie să fim naivi. Intenția a fost să se ajungă la Oil Terminal și să producă dezastrul” a declarat acesta. Citește continuarea AICI.
În timp ce Vergil Chițac susține că Oil Terminal era obiectivul vizat de drona marină, specialiștii din domeniul militar și naval au opinii diferite privind amploarea unui eventual dezastru care s-ar fi putut produce dacă drona "și-ar fi atins ținta".
Generalul Cristian Barbu, întrebat la Antena 3 CNN ce s-ar fi întâmplat dacă drona marină nu exploda în dana 78, ci exploda fix în Oil Terminal, unde în apropiere mai există și un depozit de azotat de amoniu (Chimpex n.r.), cu o încărcătură mult mai mare decât cea care era în zona portuară a orașului Beirut în timpul exploziilor devastatorare din august 2020 (unde ~2.750 de tone de azotat de amoniu au devastat orașul), a susținut că, într-un astfel de scenariu, chiar dacă explozia s-ar fi produs la Oil Terminal unda de șoc ar fi putut iniția și explozia azotatului de amoniu.
"Amplificarea exploziei, dacă se limita doar la terminalul de petrol, era o amplificare cam de ordinul 2-3. Explozia, care a fost simțită la peste un kilometru, la aproximativ 200-220 de kg de TNT, cât a avut drona aproximativ, înmulțit cu 2, înseamna o rază cam de 3 kilometri la care se putea aștepta, numai dacă era vorba despre Oil Terminal.
Dar, vorbind despre azotatul de amoniu, acolo lucrurile sunt complicate rău de tot și poate că acest azotat să fie inițiat în explozie și de o undă de șoc mai mare. Adică drona vine în zona Oil Terminal, explodează, și unda de șoc, amplificată de 2-3 ori, poate să genereze descărcarea pe azotatul de amoniu", a declarat generalul Cristian Barbu.
Ipoteza generalului Cristian Barbu nu este însă susținută și de contraamiralul de flotilă Constantin Ciorobea.
Potrivit acestuia, dacă nava cu metanol aflată la Oil Terminal era lovită de drona marină, în timp ce opera în terminalul petrolier, cu conductele deschise, ar fi fost un dezastru. Toată zona Oil Terminal ar fi fost afectată, consideră contraamiralul Constantin Ciorobea.
Totuși, acesta a susținut că distanța până la depozitul Chimpex este prea mare pentru ca suflul să inițieze explozia azotatului de amoniu.
Dar, pentru evitarea oricărui risc, soluția ar fi mutarea depozitului la o altă dană, depărtată de dana Oil Terminal, a mai spus contraamiralul de flotilă Constantin Ciorobea.
"E mai greu să muți sistemul de conducte, mai ușor se amenajează un depozit. Este loc suficient în zona de sud a portului și adâncimea potrivită pentru construcția unor noi dane, erau proiectate înainte de 1989. Obiectivele care pot genera explozii, ar trebui să fie îndepărtate de oraș”, a mai explicat contraamiralul Ciorobea.
Reamintim că exploziile de la Beirut au avut loc în zona portuară a orașului Beirut, capitala Libanului, pe 4 august 2020. În urma lor cel puțin 204 persoane și-au pierdut viața, iar peste 6.500 au fost rănite.
Peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe în urma exploziilor devastatoare. Dezastrul a fost provocat de detonarea unei cantități foarte mari de azotat de amoniu (aproximativ 2.700 de tone), depozitată necorespunzător într-un hangar al portului.
În depozitul Chimpex din Constanța s-ar afla peste 17 mii de tone de azotat de amoniu, adică de 6 ori mai mult decât cantitatea care a explodat la Beirut.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News