Ambasadorii țărilor membre ale Uniunii Europene se întâlnesc, miercuri, pentru o nouă rundă de discuții privind adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, pe fondul războiului declanșat de Moscova în Ucraina.
Bruxellesul pregătește noi măsuri împotriva Rusiei pe fondul războiului din Ucraina. Conform Reuters, discuțiile sunt dificile din cauza divergențelor dintre statele membre. Principalul punct de blocaj este poziția Greciei.
Scopul noilor restricții ale UE contra Rusiei
Noul set de măsuri are ca scop intensificarea presiunii asupra economiei ruse, în special asupra sectorului bancar și a veniturilor făcute de exporturile de energie.
Cu toate acestea, Atena cere modificarea unor prevederi cu privire la transportul gazului natural lichefiat (GNL) provenit din Rusia.
Grecia contestă restricțiile la GNL-ul rusesc
Autoritățile elene afirmă că limitarea transferurilor de GNL rusesc nu ar scădea în mod semnificativ veniturile Moscovei, ci ar favoriza operatori din afara UE, care ar prelua această activitate.
Grecia este unul dintre cei mai importanți actori ai industriei maritime mondiale și are o poziție dominantă în transportul de GNL pe piața europeană. Grecia concurează cu mari jucători internaționali precum Japonia, China și Statele Unite ale Americii.
Diplomații europeni sperau că negocierile vor avansa mai ușor după ce Ungaria și-a scăzut opoziția față de acest dosar.
Totuși, diferențele de opinie dintre statele membre ale Uniunii au reapărut. Comisia Europeană vrea să găsească un compromis, prin care să limiteze în continuare veniturile energetice ale Rusiei.
Accent pe bănci și tranzacții financiare
Pachetul aflat în discuție are în vedere, în mod special, sistemul financiar rus. După excluderea principalelor instituții de credit din sistemul internațional SWIFT în anul 2022, multe companii au continuat să facă plăți prin intermediul unor bănci mai mici sau utilizând rețele bazate pe criptomonede.
Conform diplomaților europeni, noul pachet include aproape 215 persoane și entități, dintre care 94 sunt instituții financiare.
Aproximativ 90 dintre acestea sunt bănci, fapt care ar ridica la peste 100 numărul total al instituțiilor bancare rusești sancționate de UE.
Un raport al serviciilor europene de informații, consultat de sursa citată, avertizează că sistemul bancar rus se confruntă cu vulnerabilități tot mai mari. Noile măsuri ar putea accentua presiunile asupra economiei.
Rusia respinge însă aceste evaluări și afirmă că sancțiunile occidentale nu și-au atins scopurile.
Plafonul prețului petrolului
Pe lângă sancțiunile financiare, Comisia Europeană dorește prelungirea cu încă 6 luni a plafonului de preț aplicat petrolului rusesc, decis în prezent la 44,10 dolari pe baril. Acest prag a fost scăzut, în 2025, de la 60 de dolari și urma să fie reevaluat în această perioadă.
Statele membre ale Uniunii Euopene au convenit să amâne decizia până la 23 iulie 2026, pentru a evita blocarea negocierilor despre întregul pachet de sancțiuni.
Oficialii europeni spun că o eventuală majorare a plafonului, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al fluctuațiilor pieței energetice, ar putea aduce venituri suplimentare majore pentru Rusia, scăzând efectul măsurilor restrictive adoptate până acum de UE.
Vezi și - Țările UE nu au căzut de acord asupra noilor sancțiuni împotriva Rusiei
