Pisică salvată de pompieri după ce a rămas blocată într-un copac. De ce refuza să coboare

Autor: Darius Mureșan

„Pompierii din cadrul Detaşamentului 1 Cluj-Napoca au intervenit în această dimineaţă pentru a salva o pisică aflată într-un copac în Baza Sportivă Gheorgheni. Pisica se afla la o înălţime de aproximativ opt metri, iar pompierii au folosit scara pentru a finaliza cu bine intervenţia", a transmis ISU Cluj. 

De ce pisicilor le este frică să coboare din copaci

Pisicile sunt recunoscute pentru agilitatea lor remarcabilă și pentru abilitatea de a se cățăra în copaci cu o ușurință surprinzătoare. Cu toate acestea, mulți stăpâni au observat că, odată ajunse în vârful copacului, pisicile se tem să mai coboare. Această reacție nu se datorează lipsei de experiență, ci unor particularități anatomice și comportamentale.

Din punct de vedere fizic, pisicile sunt echipate cu gheare ascuțite și flexibile, perfecte pentru a se cățăra și a se menține pe suprafețe verticale. Însă această structură este optimizată pentru urcare, nu pentru coborâre. Când pisica se află pe o ramură, ghearele se prind instinctiv în scoarță, iar mușchii sunt antrenați pentru tracțiune în sus. Coborârea presupune o coordonare inversă, care implică un risc mai mare de dezechilibru sau alunecare, ceea ce poate genera frică și stres.

Comportamental, teama pisicilor de a coborî din copaci este amplificată de instinctul de autoprotecție. În mediul natural, o cădere de la înălțime poate provoca răni grave sau chiar moartea, iar pisicile, deși extrem de agile, resimt acest pericol. De aceea, ele preferă adesea să aștepte sau să caute ajutorul stăpânilor sau al altor animale pentru a coborî în siguranță.

Specialiștii explică acest comportament și printr-un fenomen de anxietate asociată cu înălțimea. Odată ajunse într-un punct înalt, pisicile pierd perspectiva asupra mediului de la sol și percep coborârea ca pe un act nesigur și periculos. Această reacție poate fi exacerbată de experiențe negative anterioare sau de lipsa obișnuinței.

Teama pisicilor de a coborî din copaci reprezintă o combinație între particularitățile anatomice și instinctele de autoprotecție. În ciuda agilitații lor impresionante, pisicile rămân animale prudente, care evaluează riscurile înainte de a acționa. Înțelegerea acestor mecanisme poate ajuta stăpânii să gestioneze situațiile dificile și să ofere sprijinul necesar pentru siguranța animalelor lor de companie.