EXCLUSIV OUG nr. 31/2025 și avizarea tacită: soluție sau capcană? Între 30 de zile și abuz în serviciu pentru funcționari
Guvernul României a adoptat recent OUG nr. 31/2025, un act normativ menit să simplifice și să accelereze procesul de autorizare a construcțiilor. În ciuda scopului declarat, cel de reducere a birocrației și impulsionare a investițiilor, noua reglementare a ridicat numeroase semne de întrebare în rândul specialiștilor, mai ales în ceea ce privește mecanismul avizării tacite. Pentru a înțelege implicațiile juridice ale acestor schimbări, DC News a stat de vorbă cu avocata Mariana Ștefan, care a analizat atât obiectul reglementării OUG 31/2025, cât și posibilele consecințe generate de aplicarea sa, cu accent pe răspunderea funcționarilor publici, impactul asupra beneficiarilor și efectele asupra securității juridice a actelor administrative din domeniul autorizării construcțiilor.
DC News: Care este miza noii reglementări în domeniul urbanismului și construcțiilor? Guvernul susține că ordonanța de urgență simplifică și grăbește avizarea, însă care sunt riscurile pe care le aduce reglementarea pentru autorități, investitori și publicul larg?
Av. Mariana Ștefan: România practic trece de la o extremă la alta. În momentul anterior, foarte multă birocrație, foarte multe documente care se solicitau, o administrație incomodă în sensul că nu răspund aproape niciodată și acum o nouă dispoziție legală care reglementează urgentarea acestor autorizații sau avize, chiar și în domeniul urbanistic, unde ar trebui privit cu foarte multă atenție, având în vedere consecințele care se pot întâmpla în condițiile în care construcțiile nu sunt ridicate cu niște avize date în mod temeinic.
Practic, în vechea reglementare exista și un RIL prin care s-a statuat de Înalta Curte de Casație și Justiție că procedura aprobării tacite nu se aplică în zona urbanistică. Dincolo de faptul că această ordonanță vine la pachet cu consecințe negative și pentru beneficiarii avizelor se bucură că le obțin într-un mod tacit, dar consecințele pot fi ulterioare în cazul în care, de exemplu, se demonstrează că de fapt a fost vorba de o documentație superficială, de o analiză superficială și se pot produce catastrofe.
Gândiți-vă la un imobil construit fără avize date în urma unor analize temeinice făcute de către funcționari, o aprobare tacită și ulterior, în cazul unui cutremur, se dărâmă un imobil. Cine răspunde? Pe de-o parte răspunde constructorul într-adevăr, dar răspunde și funcționarul public care a lăsat să se întâmple această aprobare tacită.
Să nu creadă cineva că dacă se obține avizul sau autorizația respectivă într-un mod tacit, funcționarul nu mai răspunde. Aprobarea tacită este echivalentul unei aprobări. Așadar, este culpa ta ca instituție că nu ești în măsură să aloci resursele necesare pentru a analiza documentația pusă la dispoziție de solicitant și nu ai dat avizul într-un mod legal.
Se mai poate întâmpla și altceva - ca autoritățile să răspundă într-un termen de 5 zile că au nevoie de un termen mai lung sau pur și simplu, într-un termen de 10 zile, să spună că îți lipsește nu știu ce. Și, evident, acest termen de 30 de zile să fie, de fapt, un termen nerealist și să nu producă nicio consecință, blocând din nou activitatea beneficiarilor. E bine de analizat și într-o situație, și în cealaltă și, probabil, consecințele juridice nu se vor lăsa prea multă așteptate, probabil că vom avea din nou o intervenție a instanțelor judecătorești și se va ajunge la concluzia că nici această dispoziție legală nu poate fi aplicată atunci când vorbim de urbanism, de construcții, de aspecte care țin de siguranța națională, de multe alte domenii-cheie.
DC News: Reglementarea prevede niște sancțiuni pentru întârzieri, pentru lipsa răspunsului la solicitare sau respingerea fără fundament. Înainte știm că funcționarii se agățau de termenele laxe pentru tergiversare. Ce riscă în mod concret funcționarii dacă nu respectă termenele prevăzute?
Av. Mariana Ștefan: Riscă sancțiunile prevăzute de lege, pentru că nimeni nu este deasupra legii. În condițiile în care poți să fii sancționat nu numai contravențional, poți să fii sancționat disciplinar, dar ți se poate face și o plângere penală pentru abuz în serviciu. Dacă legea prevede un termen în care să se soluționeze o problemă a unui cetățean sau unei societăți comerciale și tu, funcționar public, nu ai făcut-o, ai încălcat o dispoziție legală, deci ți se pot aplica normele prevăzute la infracțiunea de abuz în serviciu în Codul penal.
Pentru că tu produci consecințe nefavorabile fie acelor societăți comerciale, fie beneficiarului dreptului căruia tu te-ai opus să i-l acorzi într-un termen legal.
DC News: Dar dacă luăm ipoteza avizării tacite (care e considerată un aviz în deplinătatea efectelor) și constructorul se apucă să construiască blocul, însă se descoperă nereguli, se poate ajunge până la demolarea construcției în acest caz?
Av. Mariana Ștefan: Se poate ajunge la anulare, doar că anularea avizului respectiv se poate face numai pe cale judecătorească și este posibil să se ajungă la o suspendare până la soluționarea cererii în anulare, dacă instanța apreciază cererea întemeiată, ceea ce înseamnă blocaje și pierderi financiare, dacă se ajunge la un proces.
DC News: În ce măsură poate vulnerabiliza ordonanța de urgență domenii precum protecția mediului sau siguranța aeronautică?
Av. Mariana Ștefan: Cu certitudine, cu cât avem mai multe ordonanțe de urgență, cu atât avem o deficiență a Parlamentului în adoptarea de acte normative. Un stat nu poate fi guvernat prin ordonanțe de urgență, este normal să avem o legislație clară, precisă și, evident, cel puțin pe siguranța aeronautică și pe protecția mediului pot exista deficiențe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
