Noul Cod de Procedură Penală. În ce condiții este motivată arestarea preventivă

În comunicatele procurorilor, în care se anunță cererea reținerii și arestării preventive, după ce sunt menționate faptele de care sunt acuzații inculpații, este precizat: "Cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a fost formulată având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul de procedură penală". 

Noul Cod de Procedură Penală prevede, la articolul 223, cu privire la Condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive următoarele: 

(1) Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;

b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;

c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;

d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.

Punctul d.) din Noul Cod Penal este invocat în toate cererile de arestare preventivă sub formula "există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt". Această "suspiciune rezonabilă" este invocată, doar joi, în două cazuri: în cazul senatorului Darius Vâlcov, dar și în cazul deputatului PNL Theodor Cătălin Nicolescu. Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, a declarat, din arest, că regretă că a făcut Noul Cod Penal. 

Acte de violență

La punctul 2 al articolului menționat, mai este prevăzut că "măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică". 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News