Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi miercuri pe preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, la Baza Aeriană "Mihail Kogălniceanu" din judeţul Constanţa, informează Administraţia Prezidenţială.
Conform unui comunicat, cei doi şefi de stat vor avea convorbiri oficiale şi se vor întâlni cu militarii români, francezi şi din celelalte ţări aliate care se află pe teritoriul României în cadrul efortului aliat de întărire a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în contextul deteriorării situaţiei de securitate din cauza agresiunii ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
"Vizita preşedintelui Franţei are loc pe fondul unui dialog politic bilateral intens şi în cadrul amplu oferit de Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări, precum şi de cooperarea strânsă în plan european şi internaţional. La acestea se adaugă şi decizia recentă a Franţei de a fi naţiune-cadru pentru Grupul de luptă aliat din ţara noastră şi de a participa cu trupe la acesta", precizează sursa citată.
Cei doi preşedinţi vor discuta despre modalităţile de a consolida pe mai departe Parteneriatul Strategic româno-francez, reînnoit în 2018 prin semnarea, la Paris, de către Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron, a Declaraţiei politice aferente, ale cărei direcţii de dezvoltare au fost detaliate în cadrul Foii de Parcurs semnate în 2020 (citește mai mult AICI).
Cazanciuc: A doua armată Berthelot în România
În urmă cu un an, Robert Cazanciuc, senatorul al Partidului Social Democrat, publica pe blogul personal o scrisoare adresată președintelui francez Emmanuel Macron:
„A doua armată Berthelot în România
Astăzi, de ziua Franței, voi publica Scrisoarea transmisă președintelui Macron în 2019 cu speranța că va fi avută în vedere la o dezbatere în Parlament despre educația în România, căci nu mă aștept ca atotștiutorii guvernanți să lase aroganța deoparte și să înțeleagă că un proiect de țară nu poate fi aprobat printr-un memorandum în Guvern.
Sunt convins că o reformă vizionară pentru o Românie educată nu poate fi scrisă sub nicio formă în încăperile somptuoase ale palatelor, ci trebuie conectată la realitățile românești, în strânsă legătură cu profesorii simpli de la catedră.
Scriam atunci președintelui Macron: „Cred că astăzi istoria ne-a adus în momentul în care este nevoie de o a doua armată Berthelot în România, dar de această dată ”armată” ar putea fi compusă nu din 1200 de ofițeri, ci din 1200 de profesori care să redea învățământului românesc încrederea în capacitatea sa de a fi principalul factor de dezvoltare a societății. Asemeni ofițerilor generalului Henri Berthelot, prezenți în toate structurile armatei române, acești profesori vor putea preda la toate categoriile de școli, în cicluri de câte un an, în fiecare din cele 41 de județe ale țării, într-un proiect derulat pe 10 ani.
”La mulți ani Franța-România! Astăzi, sper mai mult ca oricând să găsim un nou proiect comun pentru a arăta afecțiunea pe care România și Franța le au una față de cealaltă!
Vive la France!
14 iulie 2021
Mai jos regăsiți textul integral al scrisorii in franceză și română“, scria, în urmă cu un an, pe Facebook, senatorul PSD Robert Cazanciuc.
Scrisoarea trimisă de Robert Cazanciuc lui Emmanuel Macron
„A doua Armată Berthelot în România
Domnului Emmanuel Macron
Președintele Republicii Franceze
Încurajat de angajamentul dumneavoastră privind relansarea limbii franceze la nivel mondial, vă supun atenției un proiect născut în urma unui dialog purtat în toamna anului 2017 cu domnul Luca Niculescu, ambasadorul României la Paris, despre sezonul româno-francez ce se desfășoară între 28 noiembrie 2018 și 14 iulie 2019.
Mă întrebam atunci dacă în acest interval am putea pune bazele unui proiect politic, economic sau cultural care să influențeze în mod real societatea românească, pentru zeci de ani de aici încolo, așa cum o face astăzi proiectul Dacia-Renault.
Sezonul cuprinde multe manifestări culturale, atrăgătoare prin formă și conținut, ce vor arăta patrimoniul și multe perspective comune pentru cele două țări, constituindu-se ca argumente pentru a da noi valențe unei prietenii istorice.
Relația dintre Franța și România are nevoie de un proiect de magnitudine, care să aibă amploarea și energia de a se derula pe mai mulți ani, iar un asemenea proiect nu poate fi decât unul educațional.
Viziuni politice și profesionale foarte diferite, dificil de armonizat, au făcut ca reforma educației să continue la 30 de ani de la Revoluția română.
Ca și în materie legislativă, atunci când vrei să faci legi bune, clare, ușor de înțeles și aplicat, trebuie să pornești de la cunoașterea reală, profundă a domeniului pe care vrei să îl reglementezi. Cred că pentru noi românii, cea mai dificilă problemă de rezolvat este să radiografiem corect starea actuală a sistemului educațional românesc.
Din fericire, poporul român a găsit soluții atunci când părea că nimic nu mai era de făcut, iar acestea au venit de multe ori din exteriorul țării, la inițiativa sau cu acordul unor lideri naționali care au înțeles potențialul distructiv al bătăliilor interne.
Un exemplu de reușită comună este Misiunea militară franceză în România din Primul Război Mondial, condusă magistral de generalul Henry Mathias Berthelot, care nu doar că a reușit să contribuie în mod substanțial la renașterea și victoriile armatei române din anul 1917, dar s-a și identificat cu aspirațiile de unire ale poporului român. Prin felul său de a fi, riguros, diplomat, atent la nevoile soldaților și ofițerilor deopotrivă, onest în relația cu autoritățile, generalul Berthelot a ajuns să reformeze armata și să fie iubit de români.
Cred că astăzi istoria ne-a adus în momentul în care este nevoie de o a doua armată Berthelot în România, dar de această dată ”armată” ar putea fi compusă nu din 1200 de ofițeri, ci din 1200 de profesori care să redea învățământului românesc încrederea în capacitatea sa de a fi principalul factor de dezvoltare a societății.
Asemeni ofițerilor generalului Henri Berthelot, prezenți în toate structurile armatei române, acești profesori vor putea preda la toate categoriile de școli, în cicluri de câte un an, în fiecare din cele 41 de județe ale țării, într-un proiect derulat pe 10 ani.
Franța ar putea selecționa profesori la final de carieră sau chiar pensionați de puțin timp, oameni cu mare experiență pedagogi ca și de sistem educațional, iar România ar asigura prezența lor la școli de pe întreg cuprinsul țării.
La finalul primului an al proiectului am putea avea 100 de cadre didactice care, predând în mod efectiv la toate tipurile de școli, ar putea să ne furnizeze informații esențiale într-un proces de reformă vizionară, profundă, conectată la realitățile românești.
După 2 ani de proiect și 200 de profesori care vor trăi alături de români, le vor înțelege obiceiurile și nevoile, vom putea avea un bagaj independent de informații care să ne ajute să construim un proiect educațional cu un grad mare de stabilitate, furnizate de profesori care provin dintr-un sistem educațional care a fost de foarte multe ori un model pentru România.
Rezultatul muncii acestor profesori poate fi folosit de ambele țări pentru a înțelege mai bine sistemele noastre educaționale și nevoile acestora, pentru a aduce progres în interior, dar și o mai bună integrare în exterior, o mai bună competitivitate a cetățenilor noștri în mediul academic și de performanță european.
Mișcarea francofonă la nivel mondial ar putea avea, astfel, un exemplu de bune practici în promovarea limbii și civilizației franceze ca liant la nivel național și internațional.
Rămâne ca dumneavoastră, domnule Președinte, să stabiliți cine va fi noul general Berthelot!
Robert Marius Cazanciuc
Președintele Comisiei Juridice, Senatul României
Ministrul Justiției (2013-2015)“, se arată în scrisoarea trimisă de Robert Cazanciuc lui Emmanuel Macron.
Modelul german de moțiune de cenzură. Robert Cazanciuc: Șansa actualei clase politice
Robert Cazanciuc a vorbit despre modelul german de moțiune de cenzură, care aduce în loc un alt guvern, acoperind vidul de putere, dar și despre șansa pe care o are actuala clasă politică.
”Putem să luăm modelul german, ca atunci când depunem o moțiune de cenzură trebuie să vii și cu guvernul viitor”, a precizat senatorul PSD Robert Cazanciuc în cadrul interviului acordat pentru DC News.
”Și dacă nu trece, se dizolvă Parlamentul în unele țări”, a completat gazda interviului, jurnalistul Val Vâlcu.
”Exact! Dacă ai dat un vot pentru dărâmarea unui guvern, votul acela reprezintă un vot de învestire pentru un alt guvern. Nu poți să lași țara fără să fie condusă luni de zile, până se poate construi... se numește moțiune constructivă. Am avut discuții foarte interesante în România despre desemnarea premierului, cel care se află pe locul întâi în urma alegerilor parlamentare”, a continuat Cazanciuc (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
