"Lăsați-l pe Zelenski să lovească Rusia cu Tomahawk-uri". Apelul premierului Finlandei către Trump

Autor: Tiberiu Vasile

Premierul finlandez Petteri Orpo a tras un semnal de alarmă: Ucraina trebuie dotată cu mijloace militare cel puțin egale cu cele ale Rusiei, pentru că, susține el, Vladimir Putin „răspunde doar la forță”.

Într-un interviu pentru POLITICO, Orpo a pledat explicit ca Donald Trump să autorizeze folosirea rachetelor de croazieră americane Tomahawk de către forțele ucrainene, pentru lovituri la adâncime pe teritoriul rus. El a avertizat că Moscova reprezintă o „amenințare permanentă” la adresa siguranței europene și a îndemnat Statele Unite să furnizeze Kievului capacitățile necesare, astfel încât Rusia să fie constrânsă la negocieri.

Declarațiile vin în aceeaşi zi în care Casa Albă a anunţat sancţiuni semnificative împotriva companiilor petroliere de stat ruseşti, un pas fără precedent al administraţiei Trump în încercarea de a majora presiunea asupra Kremlinului în contextul războiului din Ucraina. Departamentul Trezoreriei a vizat companii precum Rosneft și Lukoil, reproșând Rusiei „lipsa unui angajament serios față de un proces de pace”.

"Putin crede doar în putere"

La sosirea la summitul liderilor UE de la Bruxelles, Orpo a rezumat esența poziției sale: „Putin crede doar în putere”. Din acest motiv, a explicat, dacă obiectivul este oprirea războiului, Occidentul trebuie „să fim la același nivel sau chiar mai puternici decât Rusia”.

Situaţia diplomatică între Washington şi Moscova a devenit tensionată după eşecul încercărilor de a obţine un dialog Putin-Trump în Ungaria. În acest context, Trump a declarat jurnaliştilor că sancţiunile adoptate sunt „uriaşe” şi şi-a exprimat speranţa că vor contribui la încheierea conflictului. Totuşi, el şi-a manifestat şi rezerve faţă de ideea de a oferi Tomahawk-uri Ucrainei, invocând timpul necesar pentru instruirea personalului. „E nevoie de un an de antrenament intensiv” pentru a opera aceste rachete „extrem de complexe”.

Trump și-a exprimat frustrarea față de tergiversările lui Putin în negocierile pentru oprirea invaziei. „De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem conversații bune, dar apoi nu se ajunge nicăieri. Pur și simplu nu se ajunge nicăieri”, a spus el.

Finlanda, ţară care împărtăşeşte o frontieră de circa 1.300 km cu Rusia, apare în discuţie drept un actor influent în relaţia cu Trump; preşedintele finlandez Alexander Stubb a consolidat în ultima vreme o apropiere cu liderul american. Orpo a subliniat poziţia fermă a finlandezilor în chestiunile de securitate, argument pentru care sprijinul lor în dosarele europene contează.

Pe de altă parte, la Kiev există percepţia că interesul lui Putin pentru pace a fluctuat în funcţie de disponibilitatea SUA de a autoriza Tomahawk-uri. Președintele Volodimir Zelenski a susținut că Rusia părea mai deschisă negocierilor atunci când Tomahawk-urile erau luate în calcul, iar de îndată ce posibilitatea a fost eliminată, Moscova a revenit asupra intențiilor sale.

Orpo şi-a exprimat speranţa că Ucraina „să poată primi capabilităţile de care au nevoie pentru a lovi Rusia şi pentru a se apăra”, recunoscând însă că decizia în privinţa Tomahawk-urilor este între Washington şi Kiev: „Ştim că este o chestiune între Zelenski şi Statele Unite şi chiar sper să găsească o soluţie.”

"Mesajul transmis lui Putin va fi atât de puternic încât va înţelege că nu poate câştiga acest război. Ar fi un moment decisiv”

În paralel cu această dezbatere militară, liderii UE reuniţi la Bruxelles urmau să discute un plan pentru valorificarea activelor financiare ruseşti îngheţate, o sumă posibilă de până la 140 de miliarde de euro, destinată unui „împrumut de reparaţii” pentru Ucraina. Banii ar putea asigura finanţarea necesară pentru ca ţara să-şi poată continua apărarea pe termen de doi–trei ani, însă rămâne controversată forma în care ar trebui cheltuită suma: Franţa este promotoarea unei condiţionări care ar canaliza fondurile către achiziţii de armament fabricate în Europa, în timp ce state precum Suedia pledează pentru libertatea Ucrainei de a decide utilizarea împrumutului.

Orpo susţine însă că Uniunea trebuie să impună anumite garanţii: „Nu cred că libertatea totală este cea mai bună soluţie. Dăm împrumuturi şi trebuie să facem asta în cooperare strânsă cu ei... trebuie să ştim că vor folosi această sumă uriaşă de bani într-un mod responsabil.” Asta ar însemna, acolo unde e posibil, achiziţii europene: „Sper ca ei să cumpere din ce în ce mai multe arme din Europa”, a spus el, dar a acceptat realitatea. Europa nu deţine toate capabilităţile necesare, astfel că Ucraina ar trebui să poată cumpăra şi din SUA „dacă este necesar”.

Orpo a subliniat şi dimensiunea financiară a soluţiei durabile: folosirea activelor îngheţate pentru a finanţa pe termen lung e menită să transmită Moscovei un semnal puternic. „Nu este vorba doar despre Tomahawk-uri. Dacă putem găsi o soluţie pentru a finanţa puternic Ucraina şi pentru a oferi un sprijin pe termen lung prin folosirea activelor îngheţate, mesajul transmis lui Putin va fi atât de puternic încât va înţelege că nu poate câştiga acest război. Ar fi un moment decisiv”, conform Politico.