Schimburi de corespondență electronică ale angajaților ilustrează cum s-ar fi jucat agențiile de rating - cei 3 mari actori: Moody's, Standard & Poor's și Fitch - cu imaginea diferitelor țări și entități financiare în funcție de interese. Agențiile de rating sunt acuzate că au participat atât la instalarea crizei, cât și la menținerea ei, fără nicio remușcare.
Recent, au ieșit la lumină e-mailuri pe care și le trimiteau angajații marilor agenții de rating între ei, vorbind despre lipsa de acoperire a analizelor și ratingurilor. Ele au fost publicate de Rolling Stone Politics.
„Dumnezeu să ocrotească minunata noastră fraudă...acesta este cel mai idiot loc în care am lucrat vreodată”, scrie unul dintre directorii de la Standard & Poor's. „Așa cum știi, mi-a fost foarte greu să explic cum am ajuns la aceste cifre din moment ce nu există nicio evidență în spatele lor”, mărturisea unui coleg un analist de la aceeași agenție. „Dacă tot inventăm totul în funcție de beneficii, analizele cantittive nu mai au prea multă valoare”, se plângea alt director din S&P. „Să sperăm că vom fi bogați și pensionați până în momentul în care totul se va prăbuși”, spune altul.
Aceste probe nu fac altceva decât să confirme suspiciunile conform cărora agențiile de rating au fost un actor principal și activ al crizei financiare, susține publicația amintită. Ele erau cele care dădeau vina pe bancheri și adminisrații locale sau prezidențiale și îi doborau unul câte unul prin binecunoscutele ratinguri. Fără aceste ștampile puse în funcție de interese corupția și creșterile artificiale nu ar fi ajuns până la nivelul unei crize mondiale.
Mulțumită firmei de avocatură Robbins Geller Rudman & Dowd din San Diego care a scos aceste informații la lumină, știm acum că două dintre cele mai profitabile companii, Moody's și S&P, au fost ani de zile unelte pentru bănci și alți actori de pe piața de investiții. Ele dădeau oricui cel mai mare rating în schimbul unor sume mari de bani. E-mail după e-mail, reprezentanții acestor companii descriu politica lor de funcționare, bazată pe corupție, îndepărtându-se de la scopul lor principal, care este acela de a spune care investiții sunt sigure și care nu. Un rating de AAA este pentru piața financiară ceea ce reprezintă o aprobarea a Agenției Naționale a Medicamentului pentru piața farmaceutică.
Acuzațiile continuă
Criza financiară a apărut tocmai din cauză că aceste ratinguri maxime nu au mai fost muncite, ci cumpărate. Se pare că S&P primea între 150.000 și 750.000 de dolari pentru un rating superficial. Comisiile pe care le organiza pentru stabilirea ratingului nu întârziau nici 15 minute în a anunța rezultatul analizei. Aceste informații au reieșit prin procesul pe care Departamentul de Justiție al lui Obama l-a intentat companiei, care ajunsese să scadă ratingul de țară al SUA.
Este surprinzător că după prezentarea acestor nenumărate probe despre incompetența și corupția lor, aceste firme încă funcționează. Chiar dacă ar fi făcut-o accidental, ar fi fost suficient să se ceară un model diferit, alte companii, alte metodologii. Dar ceea ce s-a întâmplat nu a fost niciun accident. Și ceea ce s-a întâmplat se poate întâmpla și în continuare, concluzionează Rolling Stone.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
