Motivarea judecătorilor în cazul cererii de anulare a alegerilor depuse de Terheș

Autor: Andreea Deaconescu

Situația juridică supusă examinării

"Prin cererea formulată, domnul Cristian-Vasile Terheș solicită anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2024, întrucât votarea și stabilirea rezultatelor alegerilor au avut loc prin fraudă de natură să modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin", potrivit Curții Constituționale.

În această cerere, "Se arată că în zilele de 23 și 24 noiembrie 2024 s-a continuat nelegal campania electorală în mediul online atât de către anumiți candidați, cât și de către membri de vârf ai partidelor politice și alte persoane publice. Or, aceste comportamente au influențat decizia alegătorilor și ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. Se mai precizează că în mediul online au fost folosite echipamente automate de tip boți, în scopul convingerii alegătorilor să îl voteze pe candidatul Călin Georgescu, iar solicitările acestuia, realizate prin mecanismul automat menționat, derulate fără întrerupere în mediul online, inclusiv pe durata votării, au fraudat procesul de vot, prin utilizarea unor elemente automate, procedeu contrar ordinii de drept".

De asemenea, "Se susține că secțiile de votare au contabilizat voturile valabil exprimate pentru candidatul Ludovic Orban ca fiind voturi exprimate pentru candidata Elena-Valerica Lasconi, ca efect al anunțului acestuia de a se retrage din competiția electorală în favoarea acesteia. Se arată că, în secțiile de vot cu indicativele B-1278, B-954 și MH-179, candidatul Ludovic Orban a înregistrat 85, 38, respectiv 36 de voturi, în timp ce în procesele-verbale privind consemnarea rezultatului votării s-a consemnat câte un singur vot pentru acesta în fiecare dintre aceste secții. Având în vedere diferența de 2.740 de voturi dintre candidații clasați pe locurile al doilea și al treilea, precum și numărul total de voturi menționate ca fiind exprimate pentru candidatul Ludovic Orban (20.089), rezultă că procedeul de transfer al unor voturi de la un candidat retras la candidatul clasat pe locul al doilea a influențat ordinea candidaților. Se mai indică faptul că au existat numeroși alegători care nu aveau dreptul să voteze pe liste suplimentare deoarece aveau domiciliul în aceeași unitate administrativ-teritorială în care se afla secția de votare la care au votat".

"Totodată, se învederează că au fost înregistrate 223.132 de voturi nule, număr disproporționat de mare în raport cu diferența de voturi dintre candidații clasați pe primele trei locuri. Se menționează că instanța constituțională, în cadrul procesului electoral de alegere a Președintelui României din anul 2009, a dispus renumărarea voturilor nule în condițiile în care în al doilea tur de scrutin diferența dintre cei doi candidați a fost de 70.000 de voturi, iar numărul voturilor nule era de 138.476. 10. Invocându-se art.1 alin.(3), art.2 și art.81 alin.(1) din Constituție, se arată că este imperativ ca alegerile pentru funcția de Președinte al României să fie nu doar libere și periodice, ci și corecte, iar elementele de fapt invocate conduc la concluzia că stabilirea rezultatelor a avut loc prin fraudă de natură să modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. Se menționează Cauza Kovach împotriva Ucrainei, precum și Cauza Gahramanli și alții împotriva Azerbaidjanului și se concluzionează că stabilirea faptului că o fraudă este de natură să modifice rezultatul alegerilor se fundamentează în mod esențial pe proba cu prezumții. Întrucât elementele factuale invocate au gravitatea necesară și suficientă pentru a modifica artificial voința alegătorilor și rezultatul alegerilor și prezintă o secvențialitate care a condus la un fenomen apt să schimbe voința alegătorilor, se apreciază că, în cauză, există o fraudă de natură să modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin", se mai arată în hotărârea Curții Constituționale.

"Ulterior, în dovedirea argumentelor mai sus arătate, a fost depus un înscris referitor la faptul că Președintele României a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pe ordinea de zi a acesteia fiind analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și nonstatali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral. De asemenea, au fost depuse și alte înscrisuri pentru a dovedi continuarea campaniei electorale contrar art.35 alin.(1) din Legea nr.370/2004, modificarea numărului de voturi exprimate pentru candidatul Ludovic Orban, existența unor mesaje electronice transmise în timpul votării, precum și înlăturarea de către Biroul Electoral Central a materialelor de propagandă electorală din mediul online cu privire la candidatul Călin Georgescu".

Concluzii de respingere ale Ministerului Public

"Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art.68 alin.(1) din Legea nr.370/2004, la termenul de judecată din 28 noiembrie 2024, a pus concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a cererii de anulare a alegerilor. S-a învederat că principalele două argumente formulate în susținerea cererii sunt cele privind translatarea unor voturi obținute de candidatul Ludovic Orban la candidatul Elena Valerica Lasconi și existența unui număr mare de voturi anulate.

Preliminar analizării acestor aspecte, s-a susținut că se pune problema calității procesuale active a autorului sesizării prin prisma criticilor pe care acesta le invocă. Se arată că astfel de cereri pot fi formulate de persoanele juridice de drept public și de cele de drept privat, și anume candidații. Scopul legii este însă acela de a apăra situația proprie a candidatului care formulează cererea de anulare, cu alte cuvinte interesul său privat, ceea ce înseamnă că prin cererea formulată trebuie să se aibă în vedere clasarea sa pe primele două poziții din punctul de vedere al numărului de voturi obținute, și nu clasarea altor doi candidați pe aceste poziții care permit participarea în al doilea tur de scrutin. În sensul celor expuse s-a invocat Hotărârea Curții Constituționale nr.57 din 6 noiembrie 2014.

Raportat la cererea de anulare a alegerilor, s-a concluzionat că recontabilizarea celor aproximativ 223.000 de voturi anulate nu poate conduce la clasarea domnului Terheș, autorul cererii, pe primele două poziții. Nici aspectul referitor la translatarea voturilor de la candidatul Ludovic Orban la candidatul Elena-Valerica Lasconi nu influențează poziția sa în clasamentul final. Totodată, s-a evidențiat faptul că probele pe care se sprijină cererea de anulare a alegerilor trebuie să rezulte din cuprinsul acesteia, și nu din elemente exterioare ei; din înscrisurile depuse, precum și din prezumțiile invocate nu rezultă nici existența unei fraude electorale și nici existența unei greșite contabilizări a celor aproximativ 223.000 de voturi nule. Ca atare, afirmațiile autorului cererii sunt nedovedite.

La termenul din 29 noiembrie 2024, cu privire la posibilitatea solicitării analizei Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 noiembrie 2024, cu referire la posibilele riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și nonstatali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral, s-a arătat că aceasta este admisibilă numai dacă analiza privește aspecte concrete cu privire la votare şi la stabilirea rezultatelor care să fi avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.

La termenul din 2 decembrie 2024, cu privire la informațiile comunicate de Biroul Electoral Central în data de 2 decembrie 2024 în urma reverificării și renumărării tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, măsuri dispuse de Curtea Constituțională prin Încheierea din 28 noiembrie 2024, s-a arătat că acestea nu cuprind rezultatele finale, nereușindu-se finalizarea operațiunilor de reverificare și renumărare, astfel că instanța constituțională urmează să dispună măsurile necesare pentru a asigura aducerea la îndeplinire a celor stabilite prin Încheierea din 28 noiembrie 2024. La dosarul cauzei, Uniunea Salvați România (USR), Sever-Alexandru Sbârnă, Gheorghe Piperea, Gabriela-Ștefania Nuț, Asociația Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept și Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice, ambele cu sediul în București, au depus memorii cu privire la cererea formulată, în calitate de amicus curiae", se arată în hotărâre.

Analiza Curții Constituționale

"Potrivit dispozițiilor art.146 lit.f) din Constituție, ale art.37 și 52 din Legea nr.47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art.52 din Legea nr.370/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2024, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 24 noiembrie 2024.

Cu titlu preliminar, Curtea, având în vedere art.14 și 37 din Legea nr.47/1992, respinge ca inadmisibile cererile de intervenție formulate de domnii Costel Cotirlan-Simoniuc și Aurel-Cătălin Stochiță. Curtea mai menționează că astfel de cereri au mai fost depuse de domnii Faur Isaia, Sever-Alexandru Sbârnă și domnul Ferdinand Secoșan, precum și de Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice, cu sediul în București, care, prin Încheierile din 28 și 29 noiembrie 2024, în temeiul acelorași dispoziții legale, au fost respinse ca inadmisibile", începe Curtea.

De asemenea, "Curtea observă că autorul cererii în anulare este titular al dreptului de a formula cerere de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din 24 noiembrie 2024, întrucât a participat la aceste alegeri în calitate de candidat. Art.52 alin.(2) din Legea nr.370/2004 nu reglementează alte condiții suplimentare care să impună ca argumentele invocate de candidat să fie de natură să ducă la clasarea sa pe primele două poziții, tocmai pentru că cererea formulată vizează legalitatea și regularitatea operațiunilor de votare și stabilire a rezultatelor alegerilor pentru funcția de Președinte al României, aspecte de interes public, și nu privat al vreunui candidat. Cu alte cuvinte, legea protejează integritatea și corectitudinea procesului electoral, și nu interesele candidaților. De aceea, oricare dintre candidați poate formula cerere de anulare a alegerilor indiferent de motivele invocate. Ca atare, sunt admisibile cererile de reverificare și renumărare a buletinelor de vot, chiar dacă pretinsele incongruențe numerice reclamate nu pun în discuție poziția candidatului contestator în clasamentul final. Curtea mai reține că și cele statuate în Hotărârea nr.57 din 6 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.815 din 7 noiembrie 2014, converg, în mod principial, către admisibilitatea oricăror cereri de reverificare și renumărare a buletinelor de vot, rămânând însă Curții competența de a aprecia utilitatea și relevanța unui asemenea demers în funcție de evaluarea de ansamblu a modului în care sa desfășurat votarea și a modului de stabilire a rezultatelor alegerilor".

"În cauza de față, prin Încheierea din 28 noiembrie 2024, luând în dezbatere cererea de anulare formulată, argumentele autorului acesteia referitoare la neconcordanțele dintre voturile valabil exprimate și consemnarea acestora în procesele-verbale în cazul candidaților Elena-Valerica Lasconi și Ludovic Orban, aspectele referitoare la numărul semnificativ al voturilor nule, precum și convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării de către Președintele României pentru data de 28 noiembrie 2024, ora 14,00; ținând seama de art.2 alin.(1) și art.81 alin.(1) din Constituție, potrivit cărora „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum” și „Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”; având în vedere rolul Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi de a confirma rezultatele sufragiului, prevăzut de art.146 lit.f) din Constituție; ținând seama de neconcordanțele indicate cu privire la voturile valabil exprimate și consemnarea acestora în proceseleverbale în cazul candidaților Elena-Valerica Lasconi și Ludovic Orban și potențialul impact al acestora asupra rezultatului alegerilor, Curtea, în temeiul art.146 lit.f) din Constituție, al art.37 și 76 din Legea nr.47/1992 și al art.3 din Legea nr.370/2004, a dispus, cu unanimitate de voturi, reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024. Curtea a dispus această măsură pentru înlăturarea oricăror îndoieli cu privire la corectitudinea alegerilor antereferite și pentru a se asigura caracterul efectiv și obiectiv al examinării corectitudinii alegerilor de către Curtea Constituțională din moment ce caracterul corect al alegerilor este o expresie a suveranității și un principiu fundamental al statului român care stă la baza stabilirii rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României. Măsura dispusă de Curtea Constituțională este concordantă cu practica sa în materie, exemplificativ reținându-se că în Dosarul nr.8206F/2009, ca urmare a formulării unei cereri de anulare a alegerilor pentru Președintele României desfășurate în turul al doilea de scrutin la data de 6 decembrie 2009, Curtea a dispus, prin Hotărârea din 11 decembrie 2009, reexaminarea buletinelor de vot nule și renumărarea acestora de către Biroul Electoral Central pentru a se stabili dacă există diferențe între datele consemnate în procesul-verbal și realitatea constatată".

"Prin aceeași Încheiere din 28 noiembrie 2024, Curtea Constituțională a stabilit următorul termen de judecată pentru data de 29 noiembrie 2024, iar cu Adresa nr.11197 din 28 noiembrie 2024 a comunicat Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 cele hotărâte prin Încheierea din 28 noiembrie 2024.

La termenul de judecată din data de 29 noiembrie 2024, Curtea a observat că Biroul Electoral Central a comunicat, cu Adresa nr.781C/BEC/P.R.2024 din 29 noiembrie 2024, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr.11216 din 29 noiembrie 2024, Decizia sa nr.205D din 28 noiembrie 2024 privind modul de soluționare a solicitării formulate de Curtea Constituțională a României cu Adresa nr.11197 din 28 noiembrie 2024, emisă în Dosarul nr.3671F/2024, înregistrată la Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 cu nr.781C/BEC/P.R.2024 din 28 noiembrie Constatând că la acest termen operațiunile administrative de reverificare și renumărare a tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024 se află în derulare, urmând ca procesele-verbale întocmite să fie scanate și comunicate Biroului Electoral Central la data de 1 decembrie 2024, ora 22,00, Curtea a stabilit un nou termen de judecată pentru data de 2 decembrie 2024.

La termenul de judecată din data de 2 decembrie 2024, Curtea reține că Biroul Electoral Central a comunicat, cu Adresa nr.939C/BEC/P.R.2024 din 2 decembrie 2024, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr.11272 din 2 decembrie 2024, însoțită de Procesul-verbal privind constatările emise în urma derulării operațiunilor necesare punerii în aplicare a măsurilor dispuse de Curtea Constituțională a României în Dosarul nr.3671F/2024, încheiat la data de 2 decembrie 2024, Procesul-verbal centralizator privind consemnarea rezultatului renumărării parțiale a voturilor valabil exprimate și a voturilor nule – alegerile pentru Președintele României, din data de 24 noiembrie 2024 – Secții de votare din străinătate (161 de secții), Procesul-verbal centralizator privind consemnarea rezultatului renumărării voturilor valabil exprimate și a voturilor nule – alegerile pentru Președintele României, din data de 24 noiembrie 2024 – Secții de votare din țară, Procesul-verbal centralizator privind consemnarea rezultatului renumărării parțiale a voturilor valabil exprimate și a voturilor nule – alegerile pentru Președintele României, din data de 24 noiembrie 2024 – Secții de votare din țară și secții votare din străinătate (161 de secții), precum și înscrisuri care atestă situația de la Biroul electoral județean nr.17 Dolj și de la Biroul electoral nr.48 pentru secțiile de votare din străinătate", constată Curtea.

De asemenea, "Potrivit Procesului-verbal privind constatările emise în urma derulării operațiunilor necesare punerii în aplicare a măsurilor dispuse de Curtea Constituțională în Dosarul nr.3671F/2024, încheiat la data de 2 decembrie 2024, operațiunea de reverificare și renumărare a tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule a putut fi realizată numai cu privire la secțiile de votare din țară – cu excepția a 4 secții de votare, respectiv nr.196, nr.222, nr.442 și nr.444 din județul Dolj, totalizând 2.113 voturi valabil exprimate – și numai parțial în privința secțiilor de votare din străinătate (161 de secții de votare din cele 950 de secții de votare organizate în străinătate).

Examinând cererea formulată, Curtea reține că, potrivit art.52 alin.(1) din Legea nr.370/2004, Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”, iar, conform alin.(2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază".

"Analizând procesele-verbale comunicate Curții Constituționale de către Biroul Electoral Central în data de 2 decembrie 2024, Curtea observă că datele cuprinse în acestea se corelează cu cele stabilite în Procesul-verbal privind rezultatul votării la alegerile pentru Președintele României din data de 24 noiembrie 2024, încheiat la data de 26 noiembrie 2024, și în procesele-verbale de consemnare și centralizare a rezultatelor votării, încheiate de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, biroul electoral pentru votul prin corespondență, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate/ale secțiilor de votare din străinătate care îndeplinesc atribuțiile biroului electoral pentru votul prin corespondență, precum și de birourile electorale ale secțiilor de votare din țară.

Curtea observă că, într-adevăr, în urma procesului de reverificare și renumărare a unui număr de aproape 9 milioane de buletine de vot, din punctul de vedere al voturilor obținute de fiecare candidat există unele abateri față de procesul-verbal inițial, care nu pun în discuție rezultatul alegerilor, ci relevă unele deficiențe de ordin organizatoric și administrativ ale procesului electoral, fără incidență asupra ordinii finale a candidaților. Ca atare, aceste deficiențe sau carențe în desfășurarea procesului electoral nu au semnificația unei „fraude” și nu afectează, din punct de vedere numeric, rezultatul alegerilor. Curtea reține că, din procesele-verbale examinate, a fost infirmată susținerea contestatorului că ar fi fost folosit un procedeu de transfer al unor voturi de la candidatul Ludovic Orban la candidatul Elena-Valerica Lasconi. Totodată, procesele-verbale întocmite la data de 2 decembrie 2024 în cele 3 secții de vot menționate de contestator, respectiv cele având indicativele B-1278, B-954 și MH-179, demonstrează același lucru, și anume că voturile candidaților au fost procesate într-un mod conform, fără a fi „transferate” voturi între cei doi candidați antereferiți", mai arată Curtea.

"În aceste condiții, dat fiind că susținerile autorului cererii au vizat, de principiu, situația din secțiile de votare din țară, susțineri care au fost infirmate prin procesele-verbale comunicate Curții Constituționale în data de 2 decembrie 2024, Curtea, coroborând aspectele antereferite cu rezultatul procesului de reverificare și renumărare a buletinelor de vot din țară, și-a format convingerea că rezultatul numeric al alegerilor a fost corect stabilit.Prin urmare, Curtea apreciază că nu mai este necesară continuarea reverificării și renumărării buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024 de la secțiile de votare din străinătate".

"Curtea reține că nici Biroul Electoral Central și nici celelalte birouri electorale nu au identificat elemente de natură să conducă la reținerea existenței unor nereguli de natură a afecta rezultatul numeric al alegerilor. Examinarea Curții Constituționale converge către aceeași concluzie și, în consecință, Curtea constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.52 alin.(1) din Legea nr.370/2004, conform cărora Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care participă la al doilea tur de scrutin. Cu privire la argumentele învederate în susținerea cererii de anulare referitoare la modul de desfășurare a campaniei electorale în preziua votului sau în mediul online ori la votul exercitat de alegători care nu aveau dreptul să voteze pe liste suplimentare deoarece aveau domiciliul în aceeași unitate administrativ-teritorială în care se afla secția de votare la care au votat, Curtea reține că aceste aspecte nu au fost motivate de autorul cererii, astfel că nu pot fi analizate în acest cadru procesual".

Pentru aceste considerente, Curtea Constituțională respinge, ca neîntemeiată, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian-Vasile Terheș.

***

S-au înregistrat și două opinii concurente, ale judecătoarelor Elena Simina Tănăsescu și Laura–Iuliana Scântei.

Judecătoarea Elena Simina-Tănăsescu opinează faptul că "consider că cererea de anulare a primului tur de scrutin al alegerilor pentru funcția de Președinte al României din 24 noiembrie 2024 trebuia respinsă ca inadmisibilă deoarece a fost formulată de o persoană care nu are interes propriu în soluționarea cererii, nu este motivată, nu este însoțită de probe și nu invocă o fraudă de natură să afecteze ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin".

Judecătoarea Laura–Iuliana Scântei opinează faptul că "Curtea ar fi trebuit să respingă ca neîntemeiată, cererea de anulare a alegerilor formulată de petentul Terheș Cristian Vasile, cel mai târziu la data de 29 noiembrie 2024, neexistând în conținutul cererii de anulare, dovezi întemeiate de fraudă în privința procesului de votare din data de 24 noiembrie 2024, a modului de înregistrare și de stabilire a rezultatelor alegerilor prin procesele verbale ale birourilor electorale ori de fraudă prin anularea unui număr considerabil de voturi valabil exprimate, și care să fie de natură să modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin".

Citește mai multe aici: https://media.dcnews.ro/other/202412/terhes-hotarare_62970600.pdf