Grecia legalizează ziua de muncă de 13 ore, în ciuda revoltei cetățenilor. Ce presupune, de fapt, proiectul

Autor: Ioan-Radu Gava

Parlamentul urmează să voteze astăzi asupra acestei legislații controversate, în timp ce tot mai mulți cetățeni doresc să iasă să protesteze. În ciuda opoziției crescânde din partea sindicatelor și a partidelor de opoziție, proiectul de lege este așteptat să treacă fără probleme, cu voturile partidului de guvernământ, Noua Democrație, scrie Politico.

De la preluarea puterii în 2019, guvernul de centru-dreapta a transformat piața muncii din Grecia în ceea ce consideră a fi una dintre cele mai „flexibile” din Europa. Începând din iulie 2024, angajații din industrie, comerț, agricultură și unele sectoare de servicii pot fi chemați să lucreze un nou program de șase zile pe săptămână, fiind plătiți cu un bonus de 40% peste salariul obișnuit pentru a șasea zi de muncă. Măsura, care merge împotriva tendinței de reducere a săptămânii de lucru în unele țări europene, a fost considerată necesară din cauza îmbătrânirii și scăderii populației Greciei, precum și a lipsei semnificative de lucrători calificați.

Grevă generală în Grecia

Grecia a fost paralizată marți de o grevă generală - a doua din această lună - în timp ce sindicatele au cerut retragerea noii legislații. Majoritatea serviciilor publice și a transportului public au fost oprite, în contextul protestelor de masă.

„Orele de lucru flexibile”, în practică, înseamnă „abolirea zilei de muncă de opt ore, distrugerea oricărui concept de viață de familie și socială și legalizarea supramuncii”, a declarat sindicatul sectorului public ADEDY într-un comunicat.

Noua legislație prevede că angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, timp de maximum 37,5 zile pe an, cu un plafon maxim de 48 de ore pe săptămână, calculat pe o medie de patru luni, și un maximum de 150 de ore suplimentare anual. Totuși, săptămâna de lucru de 40 de ore rămâne regula, iar orele suplimentare vor fi plătite mai bine, cu un bonus de 40%.

Ministerul Muncii a precizat că ziua de 13 ore trebuie să fie voluntară, fără ca vreun angajat să fie obligat să lucreze ore suplimentare. Însă sindicatele susțin că angajatorii au un avantaj clar în această „negociere”, mai ales într-o țară în care aproape nu există tradiția inspecțiilor la locul de muncă.

Legea ar introduce, de asemenea, posibilitatea ca concediul anual să fie împărțit în mai mult de două perioade pe parcursul anului, programe săptămânale flexibile, contracte de două zile și angajări rapide printr-o aplicație - toate pentru a satisface „nevoile urgente ale companiilor”, conform proiectului legislativ.

Grecii sunt tot mai afectați de scăderea puterii de cumpărare

Economia Greciei și-a revenit după criza financiară de un deceniu, care a început cu criza datoriilor din 2009 și a fost urmată de trei programe de salvare până în 2018. Rata șomajului, care în timpul crizei a atins un nivel record de 28%, era de 8,1% în august - ultima lună pentru care există date disponibile. Media UE era de 5,9%.

Totuși, nu s-a produs o convergență cu UE în ceea ce privește alte date: salariile rămân printre cele mai mici din blocul comunitar, ceea ce îi obligă pe mulți greci să lucreze la două locuri de muncă pentru a face față costului ridicat al vieții, în special al locuințelor. Țara se află pe penultimul loc în UE în ceea ce privește puterea de cumpărare, aproape jumătate dintre gospodării neputându-și permite necesitățile de bază, potrivit unui raport din 2024 al Comitetului European pentru Drepturi Sociale.

Unul din cinci greci lucrează peste 45 de ore pe săptămână - cea mai mare rată din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat publicate la începutul acestei luni. Potrivit datelor OCDE, Grecia s-a clasat pe locul cinci la nivel mondial în ceea ce privește numărul anual de ore lucrate în 2023, după Columbia, Mexic, Costa Rica și Chile.

Noile reguli ale pieței muncii vor oferi „un impuls sectorului privat”.

Ce înseamnă de fapt ziua de muncă de 13 ore?

Ministrul Muncii, Niki Kerameus, din partea partidului Noua Democrație, susține ferm noua legislație, argumentând că aceasta „oferă un impuls sectorului privat” și „îi întărește pe angajați”.

„Expresia „zi de muncă de 13 ore” sugerează că vom lucra cu toții 13 ore în fiecare zi, tot anul. Este adevărat? Se poate întâmpla zilnic? Nu, răspunsul este nu. Se poate întâmpla până la 37 de zile pe an, sau trei zile pe lună. În al doilea rând, necesită acordul angajatului”, a declarat ea pentru postul Skai TV, într-un interviu acordat marți.

Kerameus a subliniat în repetate rânduri că un angajat nu poate fi concediat pentru refuzul de a accepta noile reguli, adăugând că, având în vedere nivelul șomajului aflat la un „minim al ultimilor 17 ani […], puteți înțelege cât de mult se întărește poziția angajatului.”

Însă opozanții noii legi, printre care și Dimitrios Mantzos, parlamentar al principalului partid de opoziție socialist PASOK, au acuzat guvernul în parlament, marți, că dereglează relațiile de muncă, sporește insecuritatea locurilor de muncă și perturbă echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

„Faptul că suntem aici, discutând un astfel de proiect de lege, este inacceptabil, rușinos și retrograd,” a declarat Efi Achtsioglou, deputat al partidului Noua Stângă.

„Este de neconceput ca în 2025 să dezbatem încă dacă să legiferăm o zi de muncă de 13 ore”, a zis deputatul.

Experții în piața muncii au declarat că măsura ar legaliza încălcările drepturilor muncii comise de angajatori în ceea ce privește orele suplimentare și va duce la epuizare și la creșterea numărului de accidente. Legislația a fost condamnată în mod repetat de reprezentanții angajaților.

„Aceste reglementări agravează insecuritatea locurilor de muncă și consolidează modelul de muncă flexibilă și neprotejată”, a declarat principala confederație sindicală a sectorului privat din Grecia, Confederația Generală a Muncii din Grecia, într-o scrisoare adresată ministrului Kerameus la sfârșitul lunii septembrie.