Folosirea ChatGPT te poate face mai prost, arată un nou studiu

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Potrivit unui nou studiu, folosirea modelelor AI, precum ChatGPT, reduce gândirea critică.

Un nou studiu sugerează că utilizarea intensă a Inteligenței Artificiale (AI) ar putea afecta capacitatea de gândire critică a utilizatorilor săi, reducând astfel abilitatea acestora de a analiza informațiile în mod independent.

Cercetarea, realizată de Microsoft și Universitatea Carnegie Mellon, a implicat un sondaj la care au participat profesioniști din domenii precum afaceri, educație, arte, administrație și IT. Rezultatele au arătat că persoanele care aveau cel mai mare grad de încredere în acuratețea asistenților AI analizau mai puțin critic concluziile oferite de aceste instrumente.

Deși acest rezultat nu este neapărat surprinzător, el evidențiază un pericol ascuns al utilizării pe scară largă a AI-ului în viața de zi cu zi. Pe măsură ce astfel de tehnologii câștigă mai multă încredere, ele ar putea genera conținut eronat sau chiar periculos, care să treacă neobservat. Studiul va fi prezentat la Conferința CHI privind Factorii Umani în Sistemele Informatice, iar un raport preliminar a fost publicat pe site-ul Microsoft, însă acesta nu a fost încă revizuit de alți experți, scrie Live Science.

„Dacă nu este utilizată corespunzător, tehnologia poate duce la deteriorarea facultăților cognitive care ar trebui păstrate”, au scris cercetătorii în studiu. „O ironie majoră a automatizării este că, prin mecanizarea sarcinilor de rutină și lăsarea situațiilor excepționale în seama utilizatorilor, îi privăm pe aceștia de oportunitățile constante de a-și exersa judecata și de a-și întări gândirea critică, ceea ce îi face mai vulnerabili în fața provocărilor neprevăzute”, mai arată studiul.

Cum a fost realizat studiul?

Pentru a analiza acest fenomen, cercetătorii au recrutat 319 profesioniști din diverse domenii. Participanții au fost rugați să ofere trei exemple despre cum folosesc instrumentele AI generative, precum ChatGPT, în activitatea lor profesională. Ulterior, li s-a cerut să precizeze dacă și cum și-au utilizat gândirea critică pentru a îndeplini respectivele sarcini. De asemenea, au fost întrebați cât de dificil ar fi fost să realizeze aceleași sarcini fără AI și câtă încredere aveau în rezultatele obținute.

Rezultatele au fost îngrijorătoare: 40% dintre sarcini au fost realizate fără nicio formă de analiză critică din partea utilizatorilor, ceea ce indică o tendință alarmantă de a accepta răspunsurile AI fără a le verifica sau contesta.

AI și impactul asupra gândirii umane

Acesta nu este primul studiu care semnalează efectele negative ale dependenței digitale asupra cogniției umane. De exemplu, utilizatorii frecvenți ai ChatGPT au raportat simptome asemănătoare sevrajului atunci când au încercat să petreacă mai mult timp fără acest instrument. În același timp, consumul excesiv de videoclipuri scurte, precum cele de pe TikTok, a fost asociat cu scăderea capacității de concentrare și afectarea circuitelor neuronale responsabile de procesarea informațiilor și luarea deciziilor.

Aceste probleme sunt mai pregnante în rândul tinerilor, care adoptă AI-ul mai rapid decât alte categorii de vârstă, folosindu-l adesea pentru a scrie eseuri și a evita gândirea critică necesară în procesul educațional.

Fenomenul nu este nou. Așa-numitul „Efect Google”, prin care utilizatorii preferă să caute informații online în loc să le rețină, a fost documentat de mai bine de două decenii. Cu toate acestea, noile descoperiri subliniază necesitatea de a rămâne vigilenți în fața tendinței de a delega sarcini cognitive unor algoritmi care pot genera răspunsuri incorecte sau incomplete.

„Datele arată o schimbare a efortului cognitiv, pe măsură ce profesioniștii trec de la execuția sarcinilor la supravegherea generată de AI”, au concluzionat cercetătorii. „Deși AI poate îmbunătăți eficiența, utilizarea sa poate reduce implicarea critică, mai ales în sarcinile de rutină, ceea ce ridică îngrijorări privind dependența pe termen lung și scăderea capacității de rezolvare independentă a problemelor”, mai spun cercetătorii.

Astfel, pe măsură ce AI devine tot mai prezent în viața de zi cu zi, este esențial ca utilizatorii să-și exerseze discernământul și să nu accepte orbește concluziile generate de aceste tehnologii. Fără o gândire critică activă, riscul de a deveni dependenți de AI și de a pierde abilități cognitive esențiale este din ce în ce mai mare.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News


Copyright 2025 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]
pixel