Informatica nu mai garantează un job bine plătit. Tot mai mulți absolvenți nu se angajează

Autor: Tiberiu Vasile

Spre finalul anului trecut, Rashik Parmar a început să primească telefoane pe care nu le mai auzise de ani buni. Studenți proaspăt ieșiți de pe băncile facultății, emoționați, nesiguri și îngrijorați. Absolviseră informatica și nu reușeau să se angajeze.

„Au fost zeci”, povestește Parmar, fost director executiv IBM și membru în consiliul consultativ al Școlii de Informatică de la Universitatea din Leeds. „Mulți spuneau același lucru: nu găsesc primul job. Au sunat și părinții. Atunci mi-am dat seama cât de dură devenise piața”, a explicat el, citat de The Telegraph.

Pentru mulți dintre acești tineri, alegerea informaticii a fost o decizie aproape automată. O diplomă percepută drept bilet sigur spre salarii mari, siguranță profesională și un viitor liniștit. Doar că realitatea de acum arată diferit. Informatica nu mai garantează un job bine plătit, iar șocul este cu atât mai mare cu cât mitul a fost alimentat ani la rând.

De la epoca de aur la piața suprasaturată

La începutul anilor 2000, absolvenții de informatică intrau pe piața muncii fără emoții. Companiile îi curtau agresiv, salariile de start erau generoase, iar beneficiile aproape exagerate. Dacă știai să programezi, părea imposibil să dai greș.

Astăzi, tabloul s-a schimbat radical. Parmar vorbește despre o resetare profundă, alimentată de externalizare și de avansul rapid al inteligenței artificiale. Rolurile de bază dispar. Automatizarea preia sarcini care odinioară erau școala practică a juniorilor.

Rezultatul? Informatica nu mai garantează un job bine plătit, iar ideea unei cariere liniare, fără obstacole, a devenit o iluzie.

Concedieri, AI și mai puține locuri pentru juniori

Industria tech a trecut printr-un val masiv de restructurări. Doar în 2025, aproape 250.000 de angajați au fost concediați la nivel global. În paralel, startup-urile care apar sunt mai mici, mai eficiente și au nevoie de mult mai puțini oameni.

Pentru absolvenți, combinația este toxică. Mulți tineri ies pe piață exact când mii de ingineri cu experiență caută, la rândul lor, un loc de muncă. Posturile entry-level sunt tot mai rare, iar competiția devine aproape nerezonabilă.

Nu e surprinzător că tot mai mulți absolvenți nu se angajează, în ciuda diplomelor și a notelor bune.

Datele confirmă: informatica, lider la șomaj în rândul absolvenților

Statisticile oficiale susțin această percepție. Datele Agenției de Statistică a Învățământului Superior și Prospects arată că absolvenții de informatică au cea mai mare rată a șomajului dintre toate specializările analizate.

Aproape unul din zece este fără loc de muncă la 15 luni după absolvire. Mult peste media generală de 6,2%. Tendința nu este nouă și nici accidentală. Din 2019 încoace, șomajul în rândul celor cu diplome IT rămâne constant ridicat.

Paradoxal, domenii considerate ani la rând „mai slabe” stau mai bine. Arte, marketing, literatură sau artele spectacolului raportează rate de șomaj sub cele din informatică.

"Este descurajant"

Joseph, nume schimbat la cererea sa, a urmat traseul clasic. A lucrat în logistică, a decis să se reprofileze și a ales informatica. A absolvit cu cea mai mare notă din an. Era convins că va urma angajarea.

A trimis aproape 100 de aplicații. Doar două au trecut de primul filtru.

„Nici măcar un feedback. Nimic. Credeam că rezultatele mă vor ajuta, dar nu a contat”, spune el. Experiența lui nu este o excepție. Tot mai mulți absolvenți nu se angajează, indiferent de performanța academică.

Piața entry-level se contractă rapid

Platformele de recrutare confirmă blocajul. Numărul joburilor entry-level din tehnologie a scăzut cu aproximativ 40% față de începutul lui 2023. Chiar dacă apar tot mai multe roluri legate de inteligența artificială, pozițiile pentru juniori continuă să dispară.

„Este o perioadă dificilă. Bugetele sunt restrânse, fiecare angajare este analizată atent”, explică Caroline Fischer, reprezentant Welcome to the Jungle.

Externalizarea și automatizarea nu sunt fenomene noi, dar acum efectele sunt vizibile. Munca de început, esențială pentru formare, este fie mutată în alte țări, fie preluată de algoritmi.

Datorii mari, șanse mici

Adam Mackay, 42 de ani, a revenit la facultate sperând că o diplomă îi va schimba viața. A urmat și un masterat. A acumulat datorii de 90.000 de lire sterline. A aplicat obsesiv și nu a primit niciun răspuns.

„Dacă AI ocupă toate rolurile de bază, ce mai rămâne pentru absolvenți?”, se întreabă el. Testele de angajare sunt tot mai dure, selecția tot mai impersonală, iar CV-urile sunt filtrate de algoritmi înainte să ajungă la un om. Adam ia în calcul reconversia profesională. Învățământul pare mai stabil pentru el.

Final deschis, dar fără iluzii

Piața muncii se schimbă rapid. Angajările au scăzut cu peste 10% într-un singur an, arată datele LinkedIn. Pentru informatică, impactul este deja cât se poate de clar.

Informatica nu mai garantează un job bine plătit, iar mesajul începe să ajungă și la cei care încă privesc domeniul ca pe o certitudine. Pentru absolvenți, adaptarea, rețelele de contacte și experiența practică par să conteze mai mult decât diploma în sine. Altfel, riscul este același: să intri pe piață și să descoperi că tot mai mulți absolvenți nu se angajează.

CITEȘTE ȘI: "Economisirea pentru pensie nu va mai conta în 10-20 de ani". Ce anticipează Elon Musk