România ar putea găzdui prima fabrică AI de ultimă generație din regiunea Mării Negre

România ar putea deveni gazda uneia dintre cele mai ambițioase inițiative europene din domeniul inteligenței artificiale - o fabrică AI de mare capacitate, destinată să deservească nu doar România, ci și Republica Moldova, Ucraina, Turcia și alte state din regiunea extinsă a Mării Negre. Inițiativa, denumită „Black Sea AI Gigafactory”, a fost deja avansată oficial către Comisia Europeană, potrivit unui anunț al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).

Ministrul interimar Bogdan Ivan a subliniat că proiectul are o miză regională importantă.

„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generaţie pentru fraţii noştri din Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre – şi aici trebuie să menţionez Ucraina şi Turcia – care şi-au exprimat susţinerea fermă faţă de această nevoie comună. Această iniţiativă este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: valori precum cooperarea, inovaţia, suveranitatea tehnologică, securitatea cibernetică, incluziunea şi rezilienţa. Este despre a ne asigura că nicio ţară din această regiune nu rămâne în urmă. Nu construim doar o fabrică de AI, punem bazele unei regiuni a Mării Negre conectate, sigure şi pregătite pentru viitor, ancorate în spiritul unităţii europene comune”, a precizat acesta.

Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două centre localizate la Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II)

Scrisoarea de intenție transmisă Comisiei Europene a fost elaborată de Autoritatea pentru Digitalizarea României și se înscrie într-o inițiativă strategică europeană ce urmărește întărirea independenței tehnologice a Uniunii Europene, în deplină concordanță cu AI Act și cu viziunea Uniunii privind infrastructura de calcul de înaltă performanță (HPC).

Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două centre localizate la Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), puncte selectate strategic pentru avantajele în materie de energie și conectivitate. Fabrica ar urma să funcționeze cu un aport energetic de până la 1.500 MW, bazat pe surse sustenabile, inclusiv energie nucleară fără emisii de carbon.

„Propunerea României este unică la nivel european prin facilităţile oferite: Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare şi de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică şi cabluri submarine, în timp ce Doiceşti oferă un sit industrial cu potenţial de co-localizare SMR, răcire hibridă şi integrare în reţeaua naţională de comunicaţii de mare viteză”, se menționează în comunicatul transmis.

Reconstrucția digitală a Ucrainei, integrarea tehnologică a Republicii Moldova și extinderea aplicațiilor AI în Serbia și Turcia

Consorțiul național implicat în acest demers reunește universități, institute de cercetare, companii din domenii-cheie precum energie, tehnologie, bunuri de larg consum, dar și startup-uri inovatoare. Ministerul a confirmat că structura consorțiului este deschisă extinderii, pentru a răspunde dinamic cerințelor pieței europene.

Demersul a beneficiat de asistență tehnică din partea experților Băncii Mondiale și a biroului local al organizației.

În ceea ce privește guvernanța proiectului, autoritățile române propun un model operațional transparent, bazat pe un vehicul juridic dedicat (SPV) și pe un cadru de acces neutru, deschis tuturor statelor membre interesate.

Dimensiunea de securitate cibernetică este un element-cheie, România bazându-se pe expertiza deja acumulată, inclusiv prin găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC).

Proiectul își propune nu doar întărirea capacităților AI la nivel european, ci și accelerarea tranziției digitale în Europa Centrală și de Est. Impactul este estimat a fi semnificativ inclusiv pentru reconstrucția digitală a Ucrainei, integrarea tehnologică a Republicii Moldova și extinderea aplicațiilor AI în Serbia și Turcia.

„Candidatura României reflectă un angajament ferm faţă de valorile europene şi un plan solid de execuţie. AI Gigafactory va constitui un punct de referinţă pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene şi un instrument operaţional pentru accelerarea transformării digitale în regiune”, concluzionează comunicatul MEDAT, potrivit Agerpres.

CITEȘTE ȘI: Ce se întâmplă cu creierul tău când folosești ChatGPT? Cercetătorii trag un semnal de alarmă

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News