Deși inteligența artificială este accesibilă aproape oricui în 2026, doar 5,2% dintre firmele românești cu cel puțin 10 angajați au utilizat astfel de tehnologii anul trecut, cel mai mic procent din Uniunea Europeană. Rom Avissar, fondatorul ArcWealth, o platformă de educație financiară, a analizat fenomenul și a identificat factorii care frânează adoptarea AI în mediul de afaceri din România.
Deși instrumentele de inteligență artificială sunt ușor accesibile, puține firme din România le folosesc pentru a-și crește productivitatea. Adoptarea AI este îngreunată de dificultatea identificării proceselor potrivite pentru automatizare, dar și de preocupările legate de costuri și riscuri.
De ce refuză firmele românești să folosească AI
„În 2025, 20,0% dintre firmele din UE cu cel puțin 10 angajați au folosit cel puțin o tehnologie AI. Cifra României: 5,2%, cea mai mică din întreaga UE. Studiul Eurostat care a stabilit aceste cifre a inclus firme din mai multe sectoare, precum industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul, transportul, HoReCa și serviciile profesionale. Acest decalaj poate lăsa firmele românești în urmă. Sondajul arată cine folosește AI, nu în ce măsură sau dacă investiția se dovedește rentabilă. Prin urmare, adevărata întrebare este de ce nu se folosește AI-ul.
Adoptarea AI arată diferit în funcție de autoritatea persoanei care decide să îl folosească. Pentru un angajat, utilizările AI pot include rezumarea unui document, redactarea unui e-mail, crearea unui document Excel sau generarea de idei. Aceste forme de utilizare le lasă angajaților responsabilitatea de a decide cât de util și viabil este să folosească un răspuns.
Pe măsură ce urcăm în ierarhie, deciziile privind AI devin politici aplicate întregii companii. Firma trebuie să decidă ce informații poate accesa tehnologia AI, când ar trebui să răspundă clienților, când o sarcină necesită intervenție umană și cum trebuie identificate și corectate greșelile. Angajații pot folosi deja AI la locul de muncă fără ca angajatorul lor să știe. Un angajat poate folosi AI pentru a finaliza mai repede o sarcină, chiar dacă firma nu a adoptat oficial AI-ul.
Un sondaj realizat în 2024 de Microsoft și LinkedIn a constatat că 78% dintre persoanele care foloseau AI la serviciu își aduceau propriile instrumente AI, iar 52% ezitau să recunoască folosirea AI-ului pentru cele mai importante sarcini ale lor. Este important de subliniat că sondajul nu a inclus România, ceea ce înseamnă că rezultatele sale nu sunt neapărat direct transferabile la situația din țara noastră.
Cu toate acestea, în lipsa unei politici explicite a firmei sau a unui program de instruire, un angajat poate introduce informații confidențiale într-un instrument nepotrivit sau se poate baza pe un răspuns incorect. Astfel, o firmă poate avea parte de beneficiile și riscurile utilizării AI înainte chiar de a-l adopta oficial”, se arată în analiza lui Rom Avissar.
Birocrația și costurile frânează adoptarea inteligenței artificiale
„Informațiile despre clienți ridică, de asemenea, preocupări legate de GDPR și de Regulamentul UE privind inteligența artificială (AI Act). Un manager trebuie să decidă cine verifică munca AI-ului și cine corectează un răspuns greșit oferit unui client. Aceste sarcini au și costuri de oportunitate, deoarece un angajat plătit să verifice AI-ul nu poate lucra în același timp la alte sarcini care generează venituri pentru întreprindere.
GDPR-ul stabilește procesele birocratice și costurile de conformare asociate protecției datelor. În multe cazuri, dificultatea de a respecta aceste reguli face ca utilizarea legală a AI-ului să consume timp și resurse. Articolul 50 din AI Act obligă furnizorii de sisteme AI să se asigure că utilizatorii sunt informați atunci când interacționează cu sisteme AI destinate clienților, cu excepția cazului în care acest lucru este deja evident. Aceste cerințe stricte de reglementare, împreună cu incertitudinea privind aplicarea lor, pot face firmele prudente în privința adoptării AI.
Sondajul Eurostat a constatat că, dintre firmele care au luat în considerare AI-ul, dar nu l-au adoptat, 53,6% au invocat incertitudinea privind consecințele juridice drept una dintre cauze. În plus, adoptarea AI necesită informații organizate într-un anumit format.
Imaginați-vă un comerciant care înregistrează vânzările pe hârtie și urmărește stocurile într-o foaie de calcul. Înainte de a testa dacă AI-ul îl poate ajuta să decidă ce produse să reaprovizioneze, proprietarul ar trebui să digitalizeze evidențele vânzărilor și să verifice dacă cifrele privind stocurile sunt corecte. Mai mult, pentru mulți angajați, adoptarea AI presupune o curbă de învățare abruptă: cum funcționează, când trebuie folosit și cum pot fi obținute cele mai bune răspunsuri sunt întrebări la care angajații ar trebui să poată răspunde pentru a utiliza AI-ul într-un mod eficient.
Raportul Comisiei Europene privind starea Deceniului digital 2025 arată că România are rezultate sub media UE în privința competențelor digitale de bază și recomandă mai multă formare pentru angajații din sectorul privat. Raportul subliniază, de asemenea, că țara noastră rămâne în urmă la digitalizarea firmelor, mai ales a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), și indică nivelul lor scăzut de inovare, adoptarea redusă a tehnologiilor emergente și dificultatea de a păstra angajații din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor.
Angajații pot fi nevoiți să înregistreze informațiile în mod consecvent, să verifice o sugestie a AI-ului înainte de a acționa și să știe cui să semnaleze o sugestie greșită. Aceasta reprezintă o schimbare a modului în care se desfășoară munca, nu doar achiziționarea unui software. Adoptarea AI costă mai mult decât un simplu abonament lunar de 20 €. Necesită timp și cheltuieli operaționale pentru formarea angajaților și implementare. Asta înseamnă timp luat din activitățile generatoare de venituri, iar pentru o întreprindere care urmărește maximizarea profitului, este posibil ca investiția să nu merite. Unii proprietari de firme pot considera AI-ul util, dar neviabil din cauza constrângerilor financiare sau a incertitudinii macroeconomice”, se mai arată în analiza lui Avissar.
Merită investiția în AI pentru firmele românești?
Beneficiile inteligenței artificiale nu justifică întotdeauna costurile și timpul necesar verificării rezultatelor, însă progresul tehnologic ar putea schimba rapid acest raport, se mai arată în analiza lui Rom Avissar, care a explicat de ce firmele ar trebui să testeze eficiența AI înainte de a investi.
„Pe de altă parte, este posibil ca beneficiile să nu fie atât de semnificative pe cât s-ar presupune. Economiștii Anders Humlum și Emilie Vestergaard au constatat că utilizatorii danezi de chatboți AI au declarat că economisesc doar 2,8% din orele lor de muncă. Un sondaj realizat de Glean, o companie de software AI, a constatat că, la locul de muncă, lucrătorii digitali din SUA, Regatul Unit și Australia au declarat că petrec 6,4 ore pe săptămână oferind context, verificând rezultatele și corectând erorile AI. Aceste ore anulează o mare parte din timpul economisit. Adăugați costurile inițiale de formare și configurare, iar unii proprietari pot concluziona, în mod rezonabil, că investiția încă nu merită.
Totuși, AI-ul continuă să se dezvolte: AI Index 2026 al Universității Stanford a constatat că, în testul Terminal-Bench, rata de succes a agenților AI în îndeplinirea sarcinilor tehnice pe calculator a crescut cu 57,3 puncte procentuale în ultimul an. Dacă acest progres ajunge în instrumentele folosite zi de zi de firme, calculul dintre costuri și beneficii se poate schimba rapid. Prin urmare, firmele românești ar trebui să își efectueze propriile audituri pentru a stabili dacă adoptarea AI ar fi benefică. Ar trebui să determine câtă muncă ar trebui să economisească AI-ul pentru a justifica riscul și costul. Să luăm cazul ipotetic al unui mic comerciant care decide ce produse să reaprovizioneze. În prezent, proprietarul poate lua decizii pe baza intuiției, a vânzărilor recente și a stocurilor disponibile. Folosind însă un instrument AI, poate lua în considerare vânzările fiecărui produs, evidențele stocurilor și timpii de livrare ai furnizorilor pentru a sugera o comandă, fără a dedica ore întregi deciziilor privind stocurile. Timp de o lună, proprietarul poate consemna ambele seturi de decizii și le poate compara cu vânzările reale, rupturile de stoc și stocurile nevândute.
Deși o lună nu ar surprinde tendințele sezoniere, testul poate arăta dacă AI-ul îmbunătățește suficient această decizie pentru a justifica o investiție mai mare și o adoptare mai amplă. Dacă adoptarea AI ajută anumite firme să deservească mai mulți clienți la un cost mai mic, acel avantaj de cost poate reduce profiturile concurenților care nu pot adopta AI. Dacă beneficiile se dovedesc substanțiale, dar numai câteva firme le pot valorifica, concurența pe unele piețe românești se poate diminua. AI-ul poate, de asemenea, să mărească decalajul dintre IMM-uri și întreprinderile mari, care au mai mulți angajați și mai multe resurse pentru a experimenta cu sisteme noi. Aceeași preocupare se extinde dincolo de granițele României. În 2025, 42% dintre firmele daneze cu cel puțin 10 angajați au folosit AI, față de 5,2% în România”, a mai punctat Rom Avissar în analiza sa.
„Aceste cifre nu ne spun cât a contribuit AI la creșterea economică a vreuneia dintre țări. Totuși, dacă firmele din alte țări învață să îl folosească pentru a reduce costurile sau a îmbunătăți serviciile, firmelor românești care nu obțin progrese similare le poate fi mai greu să concureze pe plan internațional. Ambele riscuri pornesc de la aceeași provocare: accesul la AI este ușor, dar valorificarea lui în cadrul unei firme este mai dificilă. Firmele care testează utilizări concrete și măsoară rezultatele vor fi mai bine pregătite să decidă dacă adoptarea lui merită costul”, a mai punctat acesta.
Rom Avissar este elev IB la American International School of Bucharest, fondatorul ArcWealth, o platformă de educație financiară, și autorul unui proiect de cercetare în optimizare financiară, „Cost of Resilience”.
