China renunță treptat la Windows 10 în anumite instituții guvernamentale, în favoarea unor sisteme de operare dezvoltate local, pe fondul eforturilor Beijingului de a reduce dependența de tehnologiile americane.
Beijingul anunță că anumite agenții guvernamentale chineze renunță la Windows 10 în favoarea unor distribuții Linux dezvoltate în China. Astfel, se dorește accelerarea politicii de reducere a dependenței de tehnologiile străine, începută în urmă cu mai bine de un deceniu, potrivit France Soir.
Decizia intervine într-un context de tensiuni tot mai mari între China și Statele Unite ale Americii, în timp ce Beijingul își consolidează suveranitatea digitală. În paralel, Microsoft își reduce prezența pe piața chineză, fără să fi anunțat însă o retragere completă.
Această trecere progresivă de la Windows la sisteme bazate pe Linux face parte dintr-o politică mai veche a Chinei, menită să reducă dependența țării de tehnologiile străine. Beijingul consideră sistemele de operare, programele de birou și infrastructurile informatice utilizate de administrație drept elemente importante pentru securitatea și suveranitatea națională.
China, îngrijorată în privința datelor sale
În 2014, China interzisese deja Windows 8 pe calculatoarele administrației centrale. În 2019, o directivă solicita administrațiilor și instituțiilor publice să înlocuiască echipamentele și software-ul străine.
Săptămâna trecută, Beijingul a făcut un nou pas, solicitând anumitor agenții guvernamentale să renunțe la Windows în favoarea unor distribuții Linux locale. Oficialii chinezi au declarat că sunt îngrijorați în privința securității datelor lor atunci când folosesc acest sistem de operare.
Totuși, China utilizează o versiune adaptată de Windows, denumită „China Government Edition”, dezvoltată de C&M Information Technologies (CMIT), o societate mixtă creată în 2016 între Microsoft și grupul de stat China Electronics Technology Group.
Această ediție beneficia de un regim special de actualizări, eliminarea anumitor servicii destinate consumatorilor și, mai ales, suport pentru standardele criptografice chineze.
Microsoft a declarat pentru Bloomberg că nu are cunoștință de vreun incident de securitate care să fi afectat acest produs, care continuă să beneficieze de actualizări regulate de securitate, ca răspuns la preocupările autorităților chineze privind securitatea sistemului de operare.
Guvernul chinez nu a precizat nici ce versiuni de Linux vor înlocui Windows 10. Printre furnizorii chinezi aflați în cursă s-ar număra:
- Kylin OS, produs de Kylin Software;
- UnionTech OS, dezvoltat de Tongxin Software Technology;
- HarmonyOS 2, produs de Huawei, care trebuie însă să finalizeze adaptarea sistemului său - o variantă derivată din Android - pentru platformele PC.
China nu e singura țară care renunță la Windows
Decizia amintește de măsurile luate de mai multe administrații europene, care și-au accelerat eforturile de a se emancipa de soluțiile americane după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Mai multe landuri germane, Ministerul danez al Afacerilor Digitale și serviciile digitale interministeriale franceze au inițiat sau anunțat migrarea de la Windows și programele Microsoft către Linux și soluții open-source, invocând suveranitatea digitală.
La rândul său, Uniunea Europeană, al cărei ecosistem digital rămâne puternic dependent de furnizori de software și servicii cloud din afara Uniunii, în principal americani, dezvoltă proiecte pe termen lung privind suveranitatea în domeniul cloud-ului, al software-ului open-source și al inteligenței artificiale.
Citește și: Apare prima fabrică AI în România. Victor Negrescu a obținut finanțare europeană de zeci de milioane de euro
Microsoft și-a redus considerabil prezența în China
Beijingul își consolidează această politică pe măsură ce relațiile dintre China și Statele Unite se deteriorează. Anunțul privind abandonarea treptată a Windows 10 în favoarea Linux vine într-un context caracterizat de riscuri geopolitice crescute, care i-au determinat pe giganții americani din tehnologie, precum Microsoft, să-și reducă semnificativ activitățile în China.
În ultimii ani, compania din Redmond a închis cel puțin 15 birouri și societăți mixte. Microsoft ar fi luat în calcul o retragere totală în 2023, iar unii dintre directorii săi considerau că riscurile geopolitice deveniseră prea mari în raport cu veniturile obținute.
Compania a decis în cele din urmă să rămână. În 2024, piața chineză reprezenta aproximativ 1,5% din cifra de afaceri mondială a Microsoft.
În 2025, Microsoft a încheiat activitățile chineze ale Wicresoft, societatea sa mixtă creată în 2002, a închis laboratorul său de IoT și inteligență artificială din Shanghai și și-a redus echipele asociate serviciului Azure.
Întrucât administrația americană a consolidat și controalele la export privind semiconductorii, sistemele de inteligență artificială și alte tehnologii avansate, activitățile Microsoft din domeniul cloud și al inteligenței artificiale în China au fost, în practică, limitate.
