Într-una dintre cele mai izolate și arzătoare regiuni ale planetei, cercetătorii folosesc inteligența artificială pentru a face niște descoperiri uluitoare.

În arșița nemiloasă a deșertului Rub’ al Khali, unde termometrele urcă peste 48,89 °C și dunele se ridică asemenea zgârie-norilor, are loc o transformare discretă, dar revoluționară. Nu există corturi. Nu există echipe de săpături. În schimb, sateliți și algoritmi sofisticati scanează nisipul pentru a descoperi lumi ascunse, relatează Indian Defence Review.

Pentru arheologii care până acum erau blocați de condițiile extreme din interiorul Peninsulei Arabe, inteligența artificială oferă o cale de acces acolo unde ochiul uman și lopata nu pot pătrunde. Într-o regiune asociată cu liniștea absolută, tehnologia aduce la lumină rămășițe ale unor civilizații pierdute.

Urme de civilizații vechi

Rezultatele nu se bazează pe simple presupuneri. Cercetări recente din Emiratele Arabe Unite, folosind radar cu apertură sintetică (SAR) și algoritmi de învățare automată, au dezvăluit urme ale unor așezări umane datând de acum 5.000 de ani. Aceste descoperiri nu sunt doar niște puncte pe hartă, ci fragmente de istorie, șterse de timp și furtuni de nisip.

Arheologie digitală

Inima acestei revoluții este situl Saruq Al-Hadid, excavat pentru prima dată în 2002, aproape de marginea sudică a Dubaiului. Acolo, rămășițele de zgură, ceramică și prelucrare a metalelor indicau existența unui centru prosper din Epoca Bronzului. Totuși, mare parte din sit era ascunsă sub dunele în mișcare – până când cercetătorii au aplicat imagistica SAR și rețele de învățare profundă pentru a-l cartografia de la distanță.

Echipa coordonată de oamenii de știință de la Universitatea Khalifa și Universitatea Sorbona Abu Dhabi a publicat rezultatele în revista Geosciences. Folosind date radar de la satelitul ALOS-2/PALSAR-2 și cadre ultra-HD de la WorldView-3, cercetătorii au antrenat inteligența artificială să recunoască trăsături specifice așezărilor - drumuri, aglomerări și concentrații de materiale.

Nu a fost o simplă ghicire: algoritmul a fost instruit pe tipare arheologice confirmate, astfel încât să distingă formațiunile naturale de structurile umane, cu o rezoluție de până la 50 de centimetri. Verificările ulterioare pe teren au confirmat că multe situri detectate de AI corespundeau structurilor îngropate, trecute cu vederea de metodele tradiționale.

Reconstituirea rutelor antice

Inițial un proiect local, cercetările se extind acum pe întreaga Peninsulă Arabică. Aceleași tehnologii permit cartografierea vechilor rute comerciale care legau oaze și așezări de coastă, acum situate în unele dintre cele mai neprielnice medii de pe planetă.

„Nu descoperi doar structuri izolate”, explică dr. Diana Francis, investigator principal. „Vezi coridoare ale mișcării umane, economii, rute de migrație — civilizații întregi care s-au adaptat să trăiască în deșert cu mult înaintea infrastructurii moderne.”

Confirmarea teoriei Rutei Tămâiei

Aceste descoperiri sprijină teoriile privind Ruta Tămâiei, vechiul sistem comercial care transporta tămâie și smirnă din sudul Arabiei către Mediterană încă din mileniul al III-lea î.Hr. Până acum, mare parte din această rețea era doar ipotetică, bazată pe puține însemnări scrise și câteva situri excavate. Prin SAR și inteligență artificială, aceste „autostrăzi invizibile” încep să fie readuse la lumină.

Revoluția. Sistemul "învață" constant

Inteligența artificială a început deja să schimbe fața arheologiei, iar exemplele vin din colțuri îndepărtate ale lumii. În 2023, o echipă de la Universitatea Yamagata din Japonia a reușit să descopere noi figuri ale celebrelor Linii Nazca din Peru, iar procesul s-a dovedit de 21 de ori mai rapid decât metoda clasică de analiză manuală. Ceea ce face însă cazurile din Peninsula Arabică aparte nu este viteza, ci provocarea terenului și uriașa cantitate de vestigii care așteaptă încă să fie identificate sub nisip.

Tehnologia radar cu apertură sintetică (SAR) joacă un rol crucial aici. Spre deosebire de camerele optice care pot fi „orbitate” de lumina soarelui sau de reflexiile nisipului, SAR reușește să pătrundă prin solul arid și să dezvăluie structuri ascunse. Când aceste date sunt combinate cu algoritmi de inteligență artificială, rezultatul este o unealtă capabilă să scaneze regiuni vaste în timp record, scoțând la iveală tipare și anomalii subtile pe care ochiul uman nu le-ar putea sesiza.

Dar oricât de impresionantă ar fi această tehnologie, ea nu este infailibilă. Calitatea imaginilor satelitare variază - particulele de praf, curenții de aer și relieful instabil pot distorsiona informațiile captate. În plus, uneori algoritmii „văd” forme umane acolo unde nu există decât dune sau stânci - așa-numitele rezultate fals pozitive. Pentru a diminua aceste erori, echipele de cercetători antrenează rețele neuronale tot mai precise, folosind tehnici de retropropagare: sistemul „învață” constant din comparațiile dintre predicțiile sale și verificările reale făcute pe teren. Astfel, cu fiecare ajustare, acuratețea crește, iar imaginea trecutului devine tot mai clară, potrivit Indian Defence Review.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News