"La împrumutul de 248,7 milioane luat astăzi la dobândă foarte mare de 4,69%(cu 22,17% mai mare decât dobânda prospectului), România va returna în plus față de capital, 140 milioane lei, în cei 12 ani ai împrumutului. Cu 43% mai mult decât capitalul. România se împrumută din ce în ce mai scump. Câștigă băncile.
Dar.... Mulți ar spune că asta e, asta e situația și bla, bla.
Nu!
Prospectul a fost de 200 milioane lei la o rată a cuponului de 3,65% pentru o maturitate de 142 de luni. Deși s-a subscris o sumă mai mare de către bănci, randamentul mediu la care s-a oferit suma, era cu 22,17% mai mare decât rata prospectului(4,69% față de 3,65%).
În astfel de condiții, din analiză de oportunitate, în mod normal, licitația era considerată neconformă și se relua ulterior. Dar nu s-a întâmplat așa.
Nu s-au luat nici măcar doar 200 milioane de lei, în ipoteza că ardea țara și nu se putea relua licitația și era nevoie urgentă de cele 200 de milioane lei. Ei bine, nu s-au luat 200 de milioane ci 248,7 milioane. Deci, mai mult și la o dobândă mult mai mare", a scris economistul pe Facebook.
Greşeală a Guvernului pe banii ţării
"Personal, consider că astăzi s-a greșit. Și s-a greșit pe seama banilor țării. Și hai să va mai zic ceva, apropos de dobânzi. Veți înțelege de ce se insistă hrănirea sistemului bancar românesc cu randamente plătite de stat: Deprecierea din ultima luna a cursului este de 0,53%. Dobânda la euro, pentru titluri de stat vândute în afara țării este de aproximativ 0,2%.
Dacă tot e nevoie de bani, de ce nu faci împrumuturi în euro, la 0,2%, apoi euro îi schimbi în lei, plasând euro în piața, iar de leii cumpărați te folosești la cheltuielile bugetare?
Se adaugă doar acea depreciere de 0,5, ceea ce conduce la un cost al banilor sub 1%(am prezentat o cifră cu marja largă, pentru că, atenție, nu se adună, există alt algoritm, dar nu vreau să vă plictisesc).
Vreți să vă spun de ce nu se face asta?
Păi dacă s-ar lua împrumuturi în euro și aceștia ar fi schimbați în lei, ar crește lichiditatea pe euro și cursul leu/euro s-ar aprecia. (ar scădea euro în raport cu leul).
Ceea ce ar fi normal, logic și oportun pentru orice țară care are moneda proprie.
Băncile dacă nu ar mai împrumuta statul ar rămâne cu lichiditate care poate fi împrumutată între ele sau către BNR cu maxim 2,5%.
Însă chestiunea aceasta nu convine sistemului bancar și cred că acum vă este foarte logic, pentru că una e să dai bani cu randament de 4,69%, alta e să dai cu 2,5%", a mai arătat acesta.
Inflaţia, afectată de cursul valutar
"Unii o să abereze că de vină este inflația, că de vină este deficitul, că mama mă-sii, se găsesc motive pe toate drumurile. Eu vă recomand să nu ascultați astfel de aberații, inflația era în scădere dar va fi afectată de volatilitatea cursului pentru că prețurile vor crește.
La capătul creșterii cursului găsiți cam același pattern. Nu știu dacă e interes sau nepricepere. Asta trebuie să o decidă instituțiile abilitate.
Deocamdată, plătește țara!
PS se va spune că, România s-a mai împrumutat la dobânzi mari, chiar la începutul anului 2019 și s-a procedat la fel.
Parțial real, cauzele sunt diferite. La începutul anului au fost perturbări date de OUG 114, care au făcut ca sistemul bancar să urce dobânzile ca să arate cine e șeful.
Guvernul a luat măsura unui împrumut în euro, de 3 miliarde euro, fapt care a lăsat în offside sistemul bancar.
Iar ulterior, sistemul a devenit prietenos și a început să scadă dobânzile. Scădere care a continuat până în octombrie ajungând sub 4%.
Cu toate creșterile de deficite și toate dezechilibrele macroeconomice. Deci, s-a putut!
Enjoy!", a mai scris Adrian Câciu pe Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
