Daciana Sârbu, observații interesante: Aici este adevărata provocare

Rodica Mitu / 29 dec 2017 / 17:08 Salveaza PDF Comentarii

Modificarea cu 10% a prețurilor pentru șapte categorii de alimente ar putea preveni, în fiecare an, 23.000 decese din cauze cardiometabolice în Statele Unite - este concluzia cercetătorilor de la Tufts University, precizează Daciana Sârbu.

Aceste rezultate s-ar obține prin scăderea prețurilor la fructe, legume, cereale integrale, semințe și nuci, concomitent cu creșterea prețurilor pentru băuturile îndulcite, mezeluri și carnea roșie. Dacă modificarea de preț ar fi de 30%, impactul ar fi aproape triplu – 63.000 de vieți salvate pe an, ceea ce ar corespunde unui procent de 9,2% din totalul deceselor din cauza afecțiunilor cardiometabolice (diabet, boli cardiovasculare, atac vascular cerebral).

Daciana Sârbu precizează că cel mai mare impact s-ar datora, potrivit autorilor studiului, costului mai mic al fructelor și legumelor, precum și scumpirii băuturilor carbogazoase.  

"Se vorbește mult despre "mediul obezogenic", adică despre realitatea care ne ghidează, aproape fără voia noastră, să cumpărăm produse nesănătoase și le face pe cele sănătoase mai greu accesibile. Astfel de studii confirmă și cuantifica impactul acestuia. Degeaba facem campanii despre virtuțile hranei sănătoase dacă ea e prea costisitoare. Nu e destul să convingem părinții să le cumpere copiilor fructe, dacă ele sunt mai scumpe decât dulciurile ambalate sau decât sucurile colorate (și foarte atractive pentru cei mici).

Schimbare importantă

Astfel de studii înseamnă, de fapt, o importantă schimbare de paradigmă. Până acum, opțiunile alimentare greșite erau puse mai degrabă pe seama acțiunilor individuale. Dar începe să câștige teren ideea că nu doar prin voință proprie, sau alegeri personale, sau informare despre nutriție poți reuși să trăieșți sănătos; e la fel de important să fii ajutat și de "mediul alimentar" în care trăiești să faci opțiuni corecte.

Mediu alimentar

Iar "mediu alimentar" înseamnă, concret: prețurile alimentelor și cât de ușor le găsești în condițiile unei vieți ocupate, dar și, mai departe, cât de clare sunt informațiile despre produsele alimentare (inclusiv cele de pe eticheta), dimensiunea produselor și a portiilor, modul cum sunt ambalate, poziționate și promovate (în magazin și în media). Extins, mediul alimentar actual include deci și promovarea excesivă a alimentelor nesănătoase, o realitate incontestabilă a lumii în care trăim", transmite Daciana Sârbu.

Adevărata provocare

"Ceea ce contează cu adevărat e să fii înconjurat de suficiente opțiuni sănătoase accesibile. Cum se poate aplica această teorie în realitate? Aici este adevărata provocare. Fiindcă schimbarea acestui mediu obezogenic presupune modificări în modul cum se produc alimentele, mai exact în legătură cu CE și CÂT se produce – deci cu agricultura, dar și cu mediul, cu educația și școala, cu publicitatea, televiziunea și internetul, respectiv regulile care le guvernează", spune Daciana Sârbu.

Dezbatere la Parlamentul European

A găzduit recent la Parlamentul European o dezbatere IPES FOOD, "un panel de experți care se ocupă exact de direcțiile prin care se poate schimba sistemul alimentar. Propunerea lor este o politică europeană comună în domeniul alimentației, după modelul Politicii Agricole Comune".

Una dintre concluziile discuției: modul cum alimentele sunt procesate, distribuite, prezentate către consumatori este cel puțin la fel de important ca producerea lor în sine. Aceste etape intermediare, dintre produsul obținut de fermier și alimentul care ajunge pe masa consumatorului, sunt cele care modelează decisiv modul cum mâncăm astăzi, ne formează obișnuințele alimentare și ne influențează opțiunile. Pe parcursul acestui proces trebuie intervenit pentru a schimbă ceea ce este greșit astăzi și pentru a frână fenomenul obezității. Și de aceea în UE ar fi utilă o politică europeană comună în domeniul alimentației. Experții IPES FOOD consideră că ea ar trebui chiar să înglobeze Politică Agricolă Comună, că o umbrela care să ghideze sumele uriașe destinate agriculturii europene către "însănătoșirea" alimentației, dar și a mediului și a economiei UE.

[citeste si]

Cert e că modul în care acționăm acum, cu măsuri firave și politici punctuale, oricum prea puține, nu aduce în fapt rezultate durabile și suficiente", concluzionează Daciana Sârbu pe dacianasarbu.wordpress.com.


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26