Criza petrolului începe să se transforme într-o criză a tuturor lucrurilor, afectând nu doar prețul combustibililor, ci și accesul la produsele esențiale de zi cu zi.
La doar o lună de la izbucnirea războiului din Iran, situația energetică mondială se complică rapid. Blocajele din Strâmtoarea Ormuz au redus cu aproape 20% oferta globală de petrol și gaze, iar efectele nu mai rămân doar la benzină și motorină. De fapt, criza petrolului amenință acum aproape tot ce folosim zilnic, de la haine și încălțăminte la pungi de plastic, scrie CNN.
Prețurile materialelor petroliere, plastic, cauciuc, poliester, cresc accelerat, iar companiile din Asia resimt deja presiunea. Această regiune, care produce peste jumătate din bunurile globale, depinde categoric de importurile de petrol și materii prime.
În Coreea de Sud, oamenii au început să cumpere saci de gunoi în panică, iar autoritățile cer limitarea produselor de unică folosință la evenimente. Taiwan a deschis linii speciale pentru producătorii care au rămas fără plastic, iar fermierii de orez se gândesc să scumpească produsele din cauza lipsei ambalajelor vidate.
În Japonia, teama e medicală: pacienții cu insuficiență renală riscă să nu mai primească tratamentul de hemodializă din cauza lipsei tuburilor din plastic. În Malaezia, producătorii de mănuși avertizează că lipsa derivatului petrolier pentru latex poate afecta aprovizionarea globală.
„Se propagă foarte, foarte repede în toate domeniile: bere, tăiței, chipsuri, jucării, cosmetice”, explică Dan Martin, de la Dezan Shira & Associates.
Capacele, recipientele, ambalajele sau lăzile din plastic devin greu de găsit. Derivații petrolieri sunt esențiali și pentru adezivi, lubrifianți industriali sau solvenți din vopsele și produse de curățenie.
„Impactul de la petrol și transport către produsele esențiale este extrem de rapid”, adaugă Martin.
Costurile mari afectează transportul și aprovizionarea, cresc inflația și încetinesc creșterea economică. Prețul mai ridicat al combustibilului lovește producția, iar lipsa altor resurse din Orientul Mijlociu, precum îngrășămintele sau heliul, poate ridica prețul alimentelor și electronicelor.
Fondul Monetar Internațional avertizează că economia globală are puțin spațiu de manevră pentru a absorbi aceste șocuri. „Indiferent de evoluția războiului, rezultatul este același: prețuri mai mari și creștere economică mai lentă”.
Mai multe țări au început să elibereze petrol din rezervele strategice, însă problema principală rămâne lipsa naftei, un derivat esențial pentru fabricarea materialelor sintetice. Companiile petrochimice asiatice au redus producția sau au invocat „forță majoră” din cauza lipsei materiilor prime.
Coreea de Sud a cumpărat nafta din Rusia pentru prima dată după începutul războiului din Ucraina, în timp ce exporturile au fost interzise pentru protejarea stocurilor interne.
„Lipsa de nafta crește costurile pentru producători, mai ales în sectoare sensibile precum semiconductorii, industria auto sau ambalajele pentru alimente și produse medicale”, spune Martin.
Pe măsură ce firmele încearcă să-și asigure materiile prime, prețurile plasticului și ale produselor care îl conțin cresc rapid. În Asia, rășinile plastice s-au scumpit cu până la 59% de la sfârșitul lui februarie. În Thailanda, distribuitorii de ambalaje au majorat prețurile cu 10%, iar în India apa îmbuteliată s-a scumpit, iar prețul capacelor din plastic s-a cvadruplat.
Analistul ICIS, Shariene Goh, avertizează că cosmeticele și alte produse care depind de ambalaje din plastic vor fi printre primele afectate. „Stocurile se vor epuiza destul de repede”, adaugă ea.
Asia este prima lovită, dar impactul se va resimți și în restul lumii dacă resursele din Orientul Mijlociu nu mai ajung. Regiunea asigură plasticul, sulf pentru îngrășăminte, heliu și substanțe nutritive pentru agricultură, esențiale pentru producția globală.
Fermierii americani plătesc mai mult pentru îngrășăminte, iar producătorii de prezervative din India se confruntă cu lipsuri. Specialiștii J.P. Morgan spun că, la fel ca în pandemie, criza se propagă în valuri.
În ultimele săptămâni, țările asiatice au încercat să limiteze impactul prin rezerve de petrol, plafonarea prețurilor și reducerea consumului de energie. Dar problemele ar putea escalada în aprilie, când se vor epuiza livrările realizate înainte de război.
Unii producători amână achizițiile, sperând la scăderea prețurilor dacă conflictul se încheie. Alte firme reduc consumul de plastic sau caută alternative, cum ar fi hârtia, sticla sau aluminiul, dar schimbarea poate dura luni. Plasticul bio sau reciclat rămâne limitat și mult mai scump decât cel clasic.
Chiar și dacă Strâmtoarea Ormuz s-ar elibera mâine, revenirea la normal în sectorul plasticului din Asia ar dura luni bune.
În final, criza petrolului nu mai este doar despre energie. Este o criză a tuturor lucrurilor, iar lipsa plasticului afectează direct produsele esențiale din viața noastră de zi cu zi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News