Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Chris Simion-Mercurian: Îți amintești ce m-ai întrebat când ai aflat că fac chimioterapie? Ce urmează nu e un sfat

Chris Simion-Mercurian / Foto Facebook
Chris Simion-Mercurian / Foto Facebook

Chris Simion-Mercurian, scriitoare și regizoare, a transmis un mesaj prin prisma persoanei care „a avut șansa” să mai treacă printr-o situație limită în urmă cu doi ani.

„Dragă prietenă, îți scriu știind că în starea ta, mai sunt și alții. Citesc și aud foarte des în ultimul timp că izolarea asta este „numai bună" pentru persoane înclinate spre anxietate. Deci... în „căderea" asta nu ești unică, pare că sunteți mai mulți. Ce urmează... nu e un sfat, e observația mea. Umilă. Și sunt un om care a avut șansa să mai treacă printr-o situație limită acum 2 ani.

Îmi permit să-ți torn pe suflet o găleată de apă rece.

 

Când mi-am dat seama că „gripa" se transformă în „epidemie" a fost momentul în care am decis să-mi construiesc o barcă de hârtie și să pornesc. Îmi imaginez perioada asta ca pe o „călătorie". Armele pe care le-am luat cu mine sunt: umorul, imaginația, prezentul, introspecția și nu în ultimul rând credința că nimic din ceea ce se întâmplă nu e lipsit de sens.

Privește-te din afară și o să vezi că și tu ai lângă tine o barcă, trebuie doar să faci efortul să urci în ea. Deschizi ochii dimineața și eșți sănătoasă. Cel puțin încă o zi ești sănătoasă. Nu-i de-ajuns. Dacă n-ai fi, ai vedea că e tot ceea ce-ți trebuie. Te dai jos din pat și ai opțiunea, în cei câțiva metri în care te învârți, să faci chestii (multe înainte erau pe lista de priorități și n-apucau să vădă realitatea, pentru că prioritatea se schimba neîncetat). Apoi te duci la baie și în loc să-ți faci ritualul pe fugă că pleci iar în întârziere, acum poți să te speli cu grijă de ține (de cât timp n-ai mai stat de vorba cu corpul tău și nu l-ai mai observat?) sau să te priveșți în oglindă (și să vezi dincolo de ce vezi).

Apoi ce-ar fi să începi să găteșți (de unde știi că nu-ți place dacă n-ai făcut-o? Înțeleg că nu-i activitatea pe care să ți-o integrezi în programul tău zilnic într-o situație în care ai avea libertatea altor opțiuni dar acum n-ai libertatea asta și poți să exersezi cum e să faci ceva cu plăcere, care aparent nu-ți dă nicio plăcere). Deschide geamul să simți aerul de-afară, bucură-te de asta, inspiră-l și apoi privește în față (fă exercițiul ăsta zilnic, măcar câteva minute și o să vezi câte povești noi o să descoperi în peisajul tern, aparent același, care se vede de la fereastra ta), scrie un gând bun în fiecare zi (inventează-l și dăruiește-l, pornești de la tine și întinde-te spre ceilalți), citește ( ok, nu-ti place să citești dar măcar încearcă. Poți începe cu chestii scurte. Am câștigat multe pariuri cu oameni care erau traumatizați de lectură obligatorie din școală și care au descoperit ulterior că întâlnirea personală cu o poveste e altceva.) Stai cu tine de vorbă (ai putea să descoperi ceva unic. Că ti-ești cea mai bună persoană de dialog, că nu ai cum să te plictisești cu tine, că, deși credeai că te cunoști, habar n-ai cine ești. În zilele banale, trăiai banal. În rutina impusă, poate fi aventură. Acum ai șansa să trăiești autentic, simplu. Fă-o.

Nu mai aștepta salvarea din exterior, e în tine.

 

Alegerile pe care le faci te ridică sau te îngroapă. În perioada asta am putea să învățăm să ne iubim mai mult, fără ca acest exercițiu să fie unul egoist, ci mai degrabă o dovadă de maturitate, asumare și firesc. Căci dacă ne iubim pe noi, putem să-i iubim și pe cei din jur. Nu există depresie decât pentru cei egoiști, autosuficienti, cu stimă de sine ridicată. Poți să te superi pe mine dar eu cred că depresia e un lux. Dacă vrei să ți-o permiți, trăiește-o. Doar că eu care vreau să mă bucur de viață, n-o să-ti plâng de milă. Și viața, nu înseamnă răspuns la așteptările mele. Viața înseamnă imprevizibilul, cu tot ce vine el. Nu mi-am depășit și nu m-am cunoscut niciodată în confort, ci mereu în afara lui.

Trăim ceea ce vrem să trăim. Nu te oprește nimeni ca până când trece această izolare, să-ti construiești o lume care să te bucure și să aibă sens. Mi-ar plăcea să mă suni și să-mi spui: am acceptat provocarea, de astăzi mă joc, urc în barcă și pornesc în călătorie.

Îți amintești ce m-ai întrebat când ai văzut fotografia asta și ai aflat că fac chimio terapie? "Și-acum ce faci cu teatrul? Cum o să repeți?". Ți-am răspuns: Teatrul este un context in care eu mă dăruiesc total, prin poveștile pe care le spun. Dacă nu mai pot face asta, nu mă cert cu Dumnezeu. Caut să vad cum pot să mă bucur altfel”, a scris Chris Simion-Mercurian pe Facebook.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.24
YesMy