Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși

jurnalisti
jurnalisti

Jurnaliştii români declară că au studii superioare, dar afirmă şi că propria lor conştiinţă le influenţează comportamentul profesional. Comportamentul profesional mai este influenţat de surse, de audienţă şi, abia pe locul patru, de standardele profesionale.

În perioada august – decembrie 2011, o echipă a Facultăţii de Jurnalism şi Științele Comunicării, din cadrul Universităţii din Bucureşti, condusă de prof. univ. dr. Mihai Coman, a realizat o cercetare online, prin chestionare trimise jurnaliştilor români, despre responsabilitate şi transparenţă în redacţii. Studiul este parte a proiectului MediaAct, care include 14 ţări din Europa şi din zona Mării Mediterane (Germania – lider de proiect, Austria, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Iordania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Spania, Tunisia). În total au fost intervievaţi 1764 de jurnalişti. Eşantionul de 100 de jurnalişti români, care au răspuns la chestionar, provin din toate tipurile de redacţii care există în România.

Jurnaliştii români declară că au studii superioare, dar afirmă şi că propria lor conştiinţă le influenţează comportamentul profesional. Comportamentul profesional mai este influenţat de surse, de audienţă şi, abia pe locul patru, de standardele profesionale. Din chestionar reiese, de asemenea, următoarea idee principală: managementul şi colegii deţin cel mai important rol, din perspectiva jurnalistului român. Întrucât produsele media sunt rezultatul unei munci colective, colegii cei mai apropiaţi sunt şi cei mai importanţi critici.

Importante sunt, de asemenea, legile, care reglementează activitatea mass-media, şi publicul, care susţine companiile de media. În Romania, instrumentele tradiţionale de pentru responsabilizarea mass-media, cum ar fi ombudsman-ul sau Consiliul Presei, nu au funcţionat cu adevărat în ultimii douăzeci de ani, iar instrumentele inovative, cum ar fi blogurile şi comentariile la articolele online, nu par să aibă, din perspectiva jurnaliştilor, o influenţă foarte mare.

Informaţii statistice despre mediul jurnalistic

În iunie 2011, presa tipărită din România era reprezentată de 122 de organizaţii care publicau ziare auditate. Numărul estimat de jurnalişti, calculate de Sindicatul Jurnaliştilor din România - MediaSind era de aproximativ 22.000 – 25.000 de persoane.Numărul total al persoanelor angajate în presa scrisă şi în audiovizual era, în ianuarie 2011, potrivit Institutului Naţional de Statistică, de 35.200 de oameni. Acest număr reprezintă toate persoanele care lucrează în industria de comunicare. Echipa FJSC a estimat că jurnaliştii reprezentau jumătate din personalul care lucrează în industria comunicării, adică 17.000 de persoane.

Eşantionarea

Pentru eşantionul cercetării comparative, echipa română a trebuit să adune informaţii despre 100 de jurnalişti, care declară că au câştigat cel puţin 50% din venituri pe baza activităţilor jurnalistice. Cifra de 100 de intervievaţi a fost calculate de statisticianul consorţiului pe baza estimării numărului de jurnalişti români – aproximativ 17.000 de profesionişti.

Nu există o estimare clară a numărului de jurnalişti români şi a procentului din populaţie care lucrează în mass-media în diferite poziţii (manageriale sau nu) şi în diferitele regiuni ale ţării. Multe redacţii creează conţinut pentru presa tipărită, audiovizual şi telefonie mobilă. Unii jurnalişti lucrează pentru mai multe canale media, în paralel, în cadrul aceleiaşi companii media. Alţi jurnalişti, mai ales corespondenţii locali, lucrează, în paralel, pentru mai multe redacţii, din trusturi de presă diferite. Ca urmare a acestor caracteristici ale pieţei de media, echipa română a fost nevoită să creeze un algoritm special (Fig. 1) şi să invite jurnalişti din toate regiunile ţării să răspundă la chestionar.

Majoritatea jurnaliștilor români care au răspuns la chestionar câștigă mai puțin de 1000 euro pe lună din munca jurnalistică.

Majoritatea jurnaliștilor care au ales să răspundă la chestionarul MediaAct au o diploma universitară (88 la sută); mai puțin de un sfert au o educație non-formală în jurnalism (13 persoane), iar 28 dintre participanții la eșantion nu au niciun fel de pregătire deontologică sau nu-și amintesc să fi participat la o astfel de pregătire.

Rezultate principale

Jurnaliștii au indicat, în marea lor majoritate, presiunile economice, ca principal problemă pentru mass-media din România. Astfel, 72 la sută dintre repondenți sunt de acord afirmația “ Jurnaliştii au un comportament de turmă, care are ca rezultat o prezentarea exagerată a unor evenimente”, 68 au spus că “Presiunile economice distrug calitatea actului jurnalistic” iar 60 au fost de acord că “Jurnaliștii sunt prost plătiți”.

Cursurile de perfecționare și aderarea la norme jurnalistice sunt considerate probleme importante. 32 de repondenți au o poziție neutră în privința afirmației “Jurnaliștii sunt prost pregătiți”, iar 24 nu au răspuns sau au dat un răspuns neutru atunci când au fost întrebați dacă sunt de acord cu afirmația “Jurnaliștii nu aderă la standarde etice profesionale”.

Presiunile guvernamentale sunt considerate o problemă de către 52 de jurnaliști. Un număr similar (49), însă, nu au dat niciun răspuns la întrebarea “ În ceea ce priveşte poziţiile politice, cum aţi evalua linia editorială a mediului dumneavoastră de lucru (de bază)? ”

Percepția audienței

Mai mult de jumătate dintre jurnaliștii care au răspuns la chestionar au fost de acord că “internetul a crescut disponibilitatea populației de le cere jurnaliștilor să fie responsabili” (56) și că “ Este posibil ca oamenii să aibă mai multă încredere în instituţiile de presă care publică erate şi care îşi cer scuze pentru greşeli” (51).

Cu toate acestea, mai mult de jumătate ar sfătui publicul să folosească sistemul judiciar pentru a rezolva disputele cu jurnaliștii: 55 de persoane sunt de acord că “Dacă oamenii consideră că au fost prejudiciați de mass-media, trebuie să meargă la tribunal”. Jurnaliștii consideră că publicul interacționează mai mult cu redacţia, dar meta-problemele care țin de deontologia jurnaliștilor nu sunt pe agenda publică.

Despre transparenţa instituţiilor de presă

Sensibili la interactivitatea din ce în ce mai mare și la apetitul publicului pentru informaţie, marea majoritate a jurnaliștilor incluși în eșantion au fost de acord că instituțiile de presă ar trebui să publice un cod deontologic (77), să anunțe public structura patronatului și afilierea politică și economică a instituției de presă (dacă aceasta există) (77) și să pună la dispoziția publicului o modalitate de contact pentru reclamații despre conținutul jurnalistic (75).

Jurnaliștii au arătat un sprijin direct și pentru alte forme ale interacțiunii directe: 67 au fost de acord că “instituțiile de presă ar trebui să publice o declaraţie de principii” și să “pună la dispoziția publicului oportunități online pentru a comunica direct cu jurnaliștii, de exemplu prin Facebook și Twitter”. 64 au considerat că instituțiile de presă trebuie să “pună la dispoziție linkuri spre sursele originale ale articolului jurnalistic” (o problemă destul de sensibilă) și să “răspundă la comentariile și sugestiile cititorilor” (63).

Jurnaliștii sprijină, de asemenea, instrumentele de responsabilizare a media care sunt folosite puțin sau deloc în România. Astfel, 55 de jurnaliști au susținut că instituțiile de presă ar trebui să “angajeze un ombudsman/ un editor al cititorilor” (numai Televiziunea Publică are un birou al ombudsman-ului, vezi Coman et alii, 2011), 40 au fost de acord că redacțiile ar trebui să “permită utilizatorilor online să participe la producția știrilor” iar 36 că ar trebui să “explice deciziile editoriale într-o secțiune specială, cum ar fi un weblog sau o rubrică”. Această ultimă afirmație a divizat opiniile: 31 nu au fost de acord cu afirmația, iar 32 au ales un răspuns neutru la această întrebare.

Ce mai influnețează comportamentul jurnalistic

La întrebarea “Care dintre următoarele au cel mai mare impact asupra comportamentului jurnaliștilor din România?”, jurnaliștii au răspuns că următoarele forme de responsabilizare au avut cel mai mic impact: ombudsman-ul (55), departamentul juridic al companiei media (49), consiliul presei (49), autoritatea de reglementare (39) şi codul deontologic (40). În anumite cazuri, jurnaliștii admit că respectivele instrumente nu sunt folosite în domeniul lor de activitate, cum este cazul consiliului presei (19 persoane) sau al ombudsman-ului (17 persoane). Formele inovative de responsabilizare a presei sunt considerate slabe, în ceea ce priveşte influența lor asupra profesiei.

Există, totuși, diverse instrumente de responsabilizare cu un impact mare asupra redacției: politica editorial a companiei (77 de răspunsuri pozitive), legile care reglementează mass-media (40 răspunsuri) și educația jurnalistică(41 răspunsuri).

Există, în plus, o influență care vine chiar din interiorul profesiei. 54 de repondenți au spus că ei critică des materiale jurnalistice, fie prin comentarii online, prin intermediul blogului sau prin telefoane adresate colegilor. Cei mai activi critici sunt jurnaliștii sub 35 de ani, în acest eșantion.

Pe de altă parte, puține persoane admit că au primit critici. Cele mai critice persoane sunt, în această ordine, supervizorii, colegii, politicienii și cetățenii. Cele mai oneste critici vin din profesie (11 răspunsuri) și din partea publicului (11 răspunsuri), iar publicul face comentarii incorecte (41 răspunsuri), la fel ca cele ale politicienilor (41 răspunsuri).

În final, la întrebarea “Față de cine vă simțiți responsabil, ca jurnalist?”, mai mult de trei sferturi au răspuns că se simt responsabili față de propria conștiință, faţă de sursele lor, de publicul lor țintă, de standardele jurnalistice, de public în general și de valorile democratice (4.13).

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy