Coincidență stranie între prăbușirea cursei Rio-Paris și tragedia de la Balotești

Pe 1 iunie 2009 avionul Airbus A330, care decolase de la Rio de Janeiro și se îndrepta spre Paris, s-a prăbușit în Oceanul Atlantic, marcând cea mai mare tragedie aviatică din istoria Franței. Din păcate, România a avut parte de o catastrofă asemănătoare în anul 1995, când un avion Airbus A310, care decolase de la Otopeni și se îndrepta spre Bruxelles s-a prăbușit la puțin timp de la decolare.

[caption id="attachment_69098" align="alignleft" width="300" caption="În accidentul de la Balotești și-au pierdut viața 62 de persoane"][/caption]

La o altitudine de 12.000 de metri, avionul A330 plecat din Rio, a intrat într-o zonă cu turbulențe. O situație dificilă, dar nu imposibil de gestionat. La un moment dat avionul a intrat în picaj și s-a prăbușit ca un bolovan.

Pe 31 martie 1995, aeronava Airbus A310 a decolat de la Otopeni și se îndrepta spre Bruxelles. La puțin timp de la decolare, în momentul în care avionul a virat spre dreapta, a pierdut controlul și s-a prăbușit în apropiere de comuna Balotești, de la 1.200 de metri.

Deși accidentele sunt diferite din multe puncte de vedere, ele seamănă într-un punct esențial. În ambele cazuri comandanții aeronavelor nu se aflau la posturi în momentul critic, lăsând soarta pasagerilor în mâna copiloților.

La întrebarea ”De Ce nu au fost comandații la posturi?” există mai multe răspunsuri, care ne lămuresc parțial.

”Avionul care a plecat de la Rio cu destinația Paris, efectua o cursă trans-atlantică. Un astfel de zbor este unul lung, depășind timpul de muncă, ceea ce înseamnă că se recurge la suplimentarea echipajului. Probabil, în momentul în care avionul a intrat în zona cu turbulențe, comandantul se odihnea. În cazul unor astfel de curse, piloții se rotesc la manșă.”, ne-a declarat comandantul Aurelian Botezatu.

[caption id="attachment_69102" align="alignright" width="300" caption="În urma prăbușirii zborului AF447, 228 de persoane au murit"][/caption]

”În cazul accidentului de la Balotești, cauzele prăbușirii au fost altele. Avionul a decolat și când a vrut să vireze, s-a stricat unul din motoare.”, a mai spus el.

Întrebat dacă există cazuri în care piloții lasă avioanele pe mâna copiloților, Botezatu a spus că asta se întâmplă destul de des.

”Desigur. Până la urmă copiloții cum ajung comandanți dacă nimeni nu i-ar lăsa să piloteze?”

Deci putem să credem că în cazul zborului Air France, comandantul se odihnea, iar în cazul accidentului de la Balotești, copilotul era la manșă.

În primul caz, se presupune că s-a format gheață pe tuburile pitot, ceea ce a determinat afișarea incorectă a vitezei avionului. Raportul oficial al accidentului de la Balotești, spune că a fost provocat de „indisponibilitatea fizică a comandantului, suprapusă pe un defect nesemnalizat al sistemului automat de tracţiune, într-o fază a zborului în care timpul rămas copilotului pentru rezolvarea celor două evenimente nu a fost fizic suficient." Deci, în ambele cazuri a fost vorba de o defecțiune tehnică, pe care elementul uman putea s-o gestioneze, dar nu a reușit să o identifice și să-i elimine efectele.

”De ce comandanții nu au efectuat procedurile necesare în acele situații?” . Este imposibil de răspuns, pentru că ambele accidente au avut acelaș sfârșit tragic: Toată lumea a murit!

Citeşte şi:

Pasagerii zborului Rio-Paris au ştiut că vor muri cu trei minute înainte

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News