Simona Popescu, psihoterapeut și psiholog clinician, a explicat că dependența de jocuri de noroc este considerată o boală cronică, încadrată la categoria adicțiilor. Ea afectează creierul și persoanele dependente nu trebuie judecate pentru comportamentul lor, ci tratate ca pacienți care suferă de o tulburare neurologică.

„De mai bine de 10 ani, specialiștii în medicina dependenței au ajuns la concluzia că această problemă cu jocurile de noroc este o boală cronică și a trecut de la partea de tulburare de control al impulsurilor la adicții. Este încadrată, alături de celelalte substanțe, la adicții. Asta înseamnă că boala, dependența de jocuri de noroc, ține mai degrabă de neurologia creierului decât de manifestările exterioare, de comportamentele pe care noi le vedem sau ceea ce spunem noi, alegerile proaste pe care le fac unii dintre oameni.

Dependența afectează anumite sisteme cerebrale, cele care sunt aferente recompensei, memoriei și motivației, în primul rând. Mai activează, de exemplu, și cortexul frontal, cel care este legat de impulsuri, de căutarea patologică a recompenselor imediate, în loc de căutarea recompenselor sau așteptarea recompenselor pe termen lung.

În momentul în care vorbim despre așa ceva, este clar că nu mai putem judeca omul, dependentul de jocuri de noroc, după comportamentul lui și căutăm să-l ajutăm plecând de la conceptul de boală, de tulburare, așa cum îi ajutăm pe toți cei care au o tulburare", a spus Simona Popescu.

Care sunt riscurile

Potrivit psihologului, aproximativ 95% dintre jucătorii patologici suferă și de alte tulburări psihice - depresie, anxietate, tulburări de personalitate sau dependențe de substanțe.

„Ca risc, de exemplu, un studiu arată că aproximativ 95% din jucătorii patologici de jocuri de noroc au și o altă tulburare psihiatrică, fie că vorbim de tulburări de personalitate, de depresie, de anxietate sau consum de alcool și alte substanțe.

Tot la nivel de risc mai există ceva ce noi putem vedea din timp. Cumva, putem observa o lipsă de autocontrol la aceste persoane care devin mai ușor dependente, iar lipsa de autocontrol este legată de un deficit al mecanismelor de inhibiție cerebrală, astfel încât putem spune că anumite persoane au o predispoziție mai mare de a dezvolta dependente.

Tot ca și riscuri, apropo de ce putem vedea noi înainte de a apărea dependența în sine, putem să ne uităm la persoanele care au dependențe în familie, fie că vorbim despre dependențe de jocuri de noroc sau despre orice alte dependențe. Situația financiară, contextul educațional, contextul social în care trăiesc, sunt multe variabile care pot ajuta o persoană să se apropie mai mult și să devină dependentă de un comportament sau de o substanță", a spus Simona Popescu.

Psihologul Simona Popescu a explicat că orice formă de dependență are la bază o durere interioară, adesea inconștientă. Dependentul nu caută neapărat plăcerea jocului sau a substanței, ci încearcă să fugă de o suferință emoțională. Potrivit acesteia, există o legătură puternică între vulnerabilitate, stres și comportamentele compulsive.

În perioade de stres intens, depresie sau consum crescut de alcool ori alte substanțe, persoanele vulnerabile tind să repete comportamentele care le oferă o falsă alinare. Chiar dacă reușesc să renunțe la o dependență, ele riscă să o înlocuiască rapid cu alta, pentru că nu au rezolvat cauza profundă, adică durerea de care fug.

Cum definim jocul responsabil? Cum definim dependența?

Jocul responsabil presupune control, echilibru și capacitatea de a te opri oricând, în timp ce dependența apare atunci când comportamentul devine repetitiv, scăpat de sub control și continuat în ciuda consecințelor negative materiale, personale sau relaționale.

„Orice pasiune poate deveni o dependență dacă este întrecută o limită, dacă trecem de acel prag de moderație sau de echilibru. (...) Dacă nu pot să controlez un comportament, dacă acesta devine atât de repetitiv încât este angrenat indiferent că îi face rău sau nu, indiferent că are niște pierderi materiale, personale, relaționale, este dependență.

Aici se face diferența între jocul responsabil în care ai un control, în care poți să te oprești oricând, în care poate ai un timp limitat și jocul patologic în care lucrurile acestea nu mai contează, indiferent de cât de mare este pierderea de orice fel, nu poți să te oprești", a spus Simona Popescu.

Ce efort ar trebui să facă statul pentru a interveni în tratamentul acestor oameni

Psihologul a explicat că statul ar trebui să se concentreze în primul rând pe prevenție și profilaxie, nu doar pe tratarea cazurilor grave.

„Totul pleacă de la prevenție și profilaxie. Ăsta ar fi, din punctul meu de vedere, primul pas, pentru că mergem și ne adresăm, nu persoanelor care ne cer ajutorul. În cazul jocului de noroc, de cele mai multe ori, cer ajutorul cei care ajung în ultimă fază, când jocul deja este destul de periculos.

Este important să-i prindem și pe ceilalți, pe jucătorii care nu au atins ultimul prag, sau pe cei care încă n-au început să joace, dar au anumite predispoziții, spre a dezvolta dependențe. Pe aceștia este important să-i prindem și să le facem această psihoeducație și profilaxie. Să nu ajungă în acel moment în care să fie potențial dependenți, sau chiar dependenți de jocul de noroc", a spus Simona Popescu la DC News.

Conform psihologului, o persoană poate fi considerată dependentă de jocuri de noroc dacă, timp de 12 luni, manifestă cel puțin 4 dintre cele 10 criterii specifice. Printre acestea se numără: eforturi repetate, dar nereușite, de a controla jocul, nevoia de a paria sume tot mai mari, iritabilitatea sau neliniștea când încearcă să se oprească și folosirea jocului ca metodă de a scăpa de o stare negativă.

Psihologul susține că dependența nu ține de suma pariată, ci de impactul jocului asupra vieții persoanei - muncă, relații, familie sau viață socială. Mulți jucători nu sunt motivați de bani, ci de emoțiile trăite în timpul jocului, mai ales de anticiparea câștigului, nu de câștigul propriu-zis. Studiile arată că această senzație este cea care îi menține în dependență.

Video: