Băsescu, secretar-general NATO. Decizia finală, în aprilie 2014

Basescu_nato
Basescu_nato

O informație care circula sub formă de scenariu a fost confirmată de surse din mediul diplomatic, pentru DeCe News. În ultimele luni, în cancelariile occidentale a fost luată în discuție candidatura președintelui Traian Băsescu la funcția de secretar-general NATO. Mandatul actualului secretar-general, Anders Fogh Rasmussen, se termină în august 2014, iar nominalizarea succesorului se anunță, de regulă, cu trei-patru luni mai devreme. Din informațiile noastre, Traian Băsescu se bucură atât de susținerea SUA, cât și a unor importante capitale europene. Alt nume care se vehiculează, în acest moment, este cel al președintelui Turciei, Abdullah Gül, dar acesta este cunoscut drept un critic al Vestului și al Israelului. În ciuda poziției strategice a Turciei și a dimensiunii sale militaro-economice, islamismul asociat lui Gül îl face pe acesta greu de acceptat de unii membri NATO. Disputa țării sale cu Grecia este un alt handicap în competiția pentru cel mai important post din sistemul internațional de apărare.

În țară, pregătirea candidaturii lui Traian Băsescu explică armistițiul dintre Guvern și Palatul Victoria. Președintele nu mai are nevoie de conflicte interne și trebuie să demonstreze că poate coopera cu adversarii politici, că poate obține consens, prin mediere. Victor Ponta este obligat să se concentreze pe problemele economice și depinde de finanțarea externă. Un secretar-general   NATO provenit din România ar fi un atu de imagine important pe plan extern, indiferent de guvernul în funcție.

 Profilul, similar cu cel al lui Rasmussen

Secretarul-general NATO este selectat din rândul foștilor șefi de stat ori de guvern. Sediul NATO se află în capitala Belgiei, dar contactele cu oficialitățile americane sunt extrem de strânse, la cel mai înalt nivel. Secretarul NATO are un avion personal la dispoziție, pentru deplasările frecvente între capitalele țărilor membre. Nivelul de securitate și protocolul sunt cele similare unui președinte.

Anders Fogh Rasmussen, actualul secretar-general,  are o carieră similară cu a lui Traian Băsescu. Din poziția de premier a sprijinit , în 2003, războiul din Irak, deși o parte imprtantă a electoratului danez îl respingea.  A ajuns premier conducând Partidul Popular, sprijinit de o coaliție de centru-dreapta. A fost un critic acerb al statului bunăstării. În timpul guvernării sale, în Danemarca s-a produs o reformă administrativă. Rasmussen a redus numărul ”comunelor”, pe care le-a înlocuit cu câteva ”regiuni”. Politica sa a constat din reducerea taxelor și a rolului statului. În 2007, a anunțat câștigarea celui de-al doilea mandat în noaptea alegerilor. A doua zi, s-a constat că a câștigat cu voturile din Insulele Feroe și Groenlanda.

Cât privește funcția NATO,  zvonurile potrivit cărora ar urma să candideze au apărut încă din 2007, la scurt timp după realegere. Rasmunssen le-a negat cu putere, până la doar două zile de numirea oficială. După numire, a demisionat, cu doi ani înainte de încheierea mandatului.

Scenarii alternative, pentru  2014

În prezent circulă trei scenarii pentru retragerea lui Traian Băsescu, în 2014. Acestea ar putea fi activate, în caz că nu se concretizează candidatura la șefia NATO.

1. Demisia în primăvara anului 2014. Motivul demisiei ar fi noua Constituție, mai precis Parlamentul bi-cameral și refuzul USL de a limita la 300 numărul total al parlamentarilor. Băsescu ar urma să activeze în MP, tractând lista Mișcării Populare la alegerile europarlamentare, ceea ce ar urca această formațiune la nivelul popularității președintelui (10-15 la sută). Suficient pentru a plasa câțiva ”populari” la Bruxelles, ceea ce va propulsa partidul în cursa electorală din 2016. Scenariul a fost evocat de consilierul Lăzăroiu, într-o postare pe FB.

2. Sprijin pentru Mișcarea Populară, la europarlamentare, din poziția de președinte. S-ar baza pe inutilitatea suspendării, cu doar câteva luni înainte de finalul mandatului. Astfel, ar asigura contraponderea instituțională la adresa USL, dar ar face și campanie pentru vehicolul său politic.

3. În cazul unei crize economice, complicate cu una politică, odată cu erodarea sprijinului pentru guvernul Ponta, ar urma să intervină activ, ca în 2009. Președintele ar reconfigura majoritatea parlamentară în jurul unor formațiuni/grupări fidele. Astfel,  și-ar reconfirma poziția de ”jucător” și ar putea să tracteze vehicolul politic amintit.

 Președinția neagă orice demers

Referitor la acest subiect, purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Bogdan Oprea, a declarat, duminică seară la România TV, într-o intervenție telefonică: "Este o dezinformare. Nu există nicio astfel de abordare la nivelul statului român în relațiile cu instituțiile internaționale cu care noi suntem parteneri", adâugând că "La nivelul statului român, în prezent, nu se discută, nu s-a discutat nici până în acest moment despre o posibilă candidatură a cuiva din partea statului român sau a președintelui României pentru funcția de secretar general al NATO.

Într-un drept la replică, președinția a cerut ”rectificarea informațiilor nedocumentate şi neconforme cu realitatea precizând că președintele României, domnul Traian Băsescu, nu intenţionează să candideze pentru funcţia de secretar-general al NATO, iar în prezent, instituţiile statului român nu sunt implicate într-un astfel de demers”. Administraţia Prezidenţială face un apel la instituţiile mass-media româneşti şi la persoanele prezente în sfera publică să nu implice instituţiile internaţionale din care România face parte în jocul politic intern și acuză DeCe News că nu a cerut punctul de vedere al președinției înainte de publicarea articolului.

Cietește și De Ce nu trebuiau cerute precizări de la președinție

VOTEAZA ARTICOLUL
   Pozitive: +5    Negative: 0

TOP STIRI CELE MAI...



comunicate de presa



Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Designed by PROGRAPHICS

Vezi versiunea de mobil a siteului

nxt.d5a5.n4