CSM critică dur decizia coaliției de a lua din banii alocați pentru plata restanțelor salariale din Justiție pentru a acoperi suma necesară pachetului social cerut de PSD pentru persoane vulnerabile.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) critică dur decizia coaliţiei de guvernare de amânare a plăţii unor drepturi salariale restante către magistraţi, un compromis făcut de Guvern pentru Pachetul de Solidaritate cerut de PSD, transmite Agerpres.
După aprobarea legii bugetului pe 2026 în noua formă, CSM a transmis un comunicat de presă în care spune că, pe parcursul ultimilor 5 ani, Guvernul a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată restante, considerând că aceste demersuri sunt nelegale.
"În urma negocierilor politice pentru sumele bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive. În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă, în calitate de debitor, a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligaţiilor asumate prin eşalonare, a decis noi reeşalonări succesive. Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligaţiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026", susține CSM.
CSM arată că instanţele europene, respectiv Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudenţa constantă că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite, însă nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenţei drepturilor, acestea reprezentând "un bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
"Procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plăţii acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, dar a acţionat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum şi obligaţia generală de a respecta şi executa hotărâri judecătoreşti definitive, principiu imuabil al statului de drept. Una dintre consecinţe este crearea unei situaţii mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligaţii suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală şi actualizarea cu indicele de inflaţie, care în unele situaţii deja au depăşit debitul principal", declară CSM.
"Ca principiu, amânarea perpetuă a plăţilor lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti definitive şi induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituţionale. Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare. În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlalte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege", precizează CSM.
Reamintim că proiectul de buget transmis iniţial de Ministerul Finanţelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creştere de circa 50% faţă de anul precedent. Fondurile suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante către magistraţi, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti. Totuși, joi, coaliţia a decis ca o parte din aceste plăţi să fie amânate, iar banii să fie redirecţionaţi către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde lei promovat de PSD.
Reamintim că ieri și ÎCCJ avertizase Guvernul că va da socoteală în instanță pentru această decizie.
În anul 2023, Instanţa supremă, condusă la acea vreme de Corina Corbu, şi Parchetul General, condus de Alex Florenţa, au decis să crească salariile judecătorilor şi procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii luate de instanţele judecătoreşti. Decizia de majorare se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News