Olaf Scholz îşi justifică vizita în China prin mesajul comun împotriva armelor nucleare
Cancelarul german Olaf Scholz, care a fost aspru criticat pentru o vizită la Beijing în această săptămână, a declarat sâmbătă că declaraţia comună a sa şi a preşedintelui chinez, Xi Jinping, împotriva folosirii armelor nucleare în Ucraina a fost un motiv suficient pentru a merge acolo, relatează AFP şi Reuters. În cadrul unei reuniuni a social-democraţilor germani la Berlin, la o zi după vizita sa de 12 ore la Beijing, Scholz a salutat acordul cu preşedintele Xi Jinping de a se opune unei escaladări nucleare în războiul din Ucraina.
Pentru că guvernul chinez, preşedintele şi cu mine am reuşit să declarăm că nu trebuie folosite arme nucleare în acest război, numai acest lucru a făcut ca întreaga călătorie să merite', a spus cancelarul german. Xi, care a obţinut al treilea mandat în urmă cu două săptămâni, a fost de acord că ambii lideri se opun în comun utilizării sau ameninţării cu utilizarea armelor nucleare în Ucraina, dar s-a abţinut să critice Rusia sau să ceară Moscovei să-şi retragă trupele. Casa Albă a declarat în această săptămână că discuţiile repetate ale oficialilor ruşi despre posibila utilizare a armelor nucleare în Ucraina au generat îngrijorări la Washington că acest lucru ar putea deveni realitate.Ministerul rus de Externe a răspuns că prioritatea principală în lume ar trebui să fie evitarea unei confruntări între puterile nucleare, în actuala situaţie dificilă şi turbulentă.
Scholz a fost primul lider al G7 care a vizitat China de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, însoţit de o importantă delegaţie de afaceri. Călătoria a atras critici în Germania şi în rândul partenerilor săi europeni cu privire la dependenţa economică tot mai mare a Berlinului de Beijing şi pentru că a avut loc atât de curând după ce Xi şi-a întărit controlul asupra puterii în China luna trecută. Avem un plan clar şi îl urmăm până la capăt. Iar acest lucru înseamnă diversificarea pentru toate ţările cu care facem comerţ, în special, desigur, cu o ţară atât de mare şi care deţine o cotă atât de importantă din economia mondială, a declarat Scholz, citat de Reuters.
UE condamnă lansarea de noi rachete nord-coreene şi cere un răspuns unitar la nivel global
Uniunea Europeană a condamnat sâmbătă creşterea semnificativă a lansărilor ilegale de rachete de către Coreea de Nord şi a cerut un răspuns hotărât şi unitar la nivel global, inclusiv punerea în aplicare a tuturor sancţiunilor ONU, transmite France Presse. UE consideră că numărul fără precedent de rachete lansate, inclusiv o rachetă balistică intercontinentală şi rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, reprezintă o escaladare periculoasă din partea Phenianului, potrivit unei declaraţii a şefului politicii sale externe, Josep Borrell.
Uniunea Europeană face apel la statele membre ale ONU, în special la membrii Consiliului de Securitate al ONU, să asigure punerea în aplicare deplină a sancţiunilor pentru a împiedica Republica Populară Democrată Coreeană să obţină echipamente, cunoştinţe şi finanţare pentru a-şi susţine programele ilegale de înarmare', a adăugat el. Potrivit comunicatului, 'numărul fără precedent de rachete balistice lansate de Coreea de Nord în 2022 este o ilustrare alarmantă a intenţiilor sale de a continua să submineze regimul global de neproliferare'.
Acest lucru reprezintă o ameninţare gravă pentru toate naţiunile şi subminează pacea şi securitatea regională şi internaţională, adaugă textul. UE a subliniat că acţiunile Coreii de Nord nu-i pot conferi şi nu-i vor conferi niciodată statutul de stat dotat cu arme nucleare în cadrul Tratatului de neproliferare, 'sau orice alt statut special în această privinţă. Aceasta a reiterat apelul său către Coreea de Nord de a 'înceta acţiunile sale agresive şi destabilizatoare, de a respecta dreptul internaţional şi de a relua dialogul cu toate părţile implicate'. De asemenea, UE a subliniat 'solidaritatea sa deplină' cu Japonia şi Coreea de Sud.
Zeci de mii de italieni mărşăluiesc pentru pace în Ucraina
Zeci de mii de oameni au mărşăluit sâmbătă la Roma pentru a cere pace în Ucraina şi încetarea trimiterii de arme de către guvernul italian pentru a lupta împotriva invaziei ruseşti, relatează AFP. Nu războiului. Nu trimiterii de arme', scria pe o pancartă mare purtată de manifestanţi - în număr de 30.000, potrivit cifrelor poliţiei citate de presa italiană - care scandau: 'Daţi o şansă păcii! Italia, membru fondator al NATO, sprijină Ucraina de la începutul conflictului, la sfârşitul lunii februarie, în special prin furnizarea de arme.
Noul prim-ministru de extremă-dreapta, Giorgia Meloni, a declarat că acest lucru nu se va schimba şi că guvernul intenţionează să trimită mai multe echipamente militare în curând. Dar unele voci, între care fostul prim-ministru Giuseppe Conte, spun că Italia ar trebui, în schimb, să intensifice negocierile.
Armele au fost trimise la început pe motiv că ar fi împiedicat o escaladare, a declarat un protestatar, Roberto Zanotto, pentru AFPTV. Nouă luni mai târziu, mi se pare că a avut loc o escaladare. Priviţi faptele: trimiterea de arme nu ajută la oprirea unui război, armele ajută la alimentarea unui război. Vineri, miniştrii de externe ai statelor din G7, printre care şi Italia, s-au angajat să sprijine în continuare Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei.
Tenis: Novak Djokovic îşi va apăra titlul la turneul ATP Masters 1.000 de la Paris
Tenismanul sârb Novak Djokovic (35 ani) s-a calificat în finala turneului ATP Masters 1.000 de la Paris, dotat cu premii totale în valoare de 5.415.410 euro, urmând să-şi apere titlul duminică în faţa danezului Holger Rune. Sâmbătă, în penultimul act, Djokovic a dispus cu 6-2, 3-6, 7-6 (7/4) de grecul Stefanos Tsitsipas, obţinând a opta sa victorie consecutivă în faţa jucătorului elen, pe care l-a învins anul trecut în finala de Grand Slam de la Roland Garros, iar în acest sezon în finalele turneelor de la Roma şi Astana.
Novak Djokovic şi Stefanos Tsitsipas sunt calificaţi la Turneul Campionilor, care va debuta pe 13 noiembrie la Torino şi care va regrupa cei mai buni opt tenismeni ai sezonului. Sârbul, fost lider al clasamentului mondial, speră să cucerească duminică al şaptelea său trofeu la Paris (un record), însă va avea o misiune dificilă în faţa tânărului Holger Rune (19 ani, locul 18 ATP), care l-a învins în prima semifinală, cu 6-4, 6-2, pe canadianul Felix Auger Aliassime, unul dintre cei mai în formă jucători ai momentului, care venea după trei succese consecutive obţinute la turneele de la Florenţa, Anvers şi Basel. Rune şi Djokovic s-au mai întâlnit o singură dată până acum în circuitul profesionist, la US Open 2021, unde sârbul s-a impus în patru seturi: 6-1, 6-7 (5/7), 6-2, 6-1.
Un fost prim-ministru şi miniştri în funcţie se numără printre cei interceptaţi telefonic în Grecia (presă)
Un fost prim-ministru grec şi mai mulţi miniştri încă în funcţie se numără printre personalităţile care au fost ascultate ilegal, potrivit unor informaţii publicate sâmbătă de săptămânalul de stânga Documento despre acest caz care agită Grecia de luni de zile, informează AFP. Potrivit Documento, printre victime se numără fostul premier Antonis Samaras, actualii miniştri ai afacerilor externe, finanţelor, dezvoltării, muncii şi turismului, precum şi armatorul Vangelis Marinakis, proprietar al cluburilor de fotbal Olympiakos şi Nottingham Forest.
Săptămânalul, care are legături cu partidul de opoziţie de stânga Syriza, susţine că deţine aceste informaţii 'de la două persoane care au un rol cheie în supraveghere'. Potrivit acestuia, malware-ul a fost, de asemenea, folosit pentru a infecta telefoanele nu numai ale persoanelor vizate, ci şi ale unor rude ale acestora. Parlamentul European a cerut vineri Greciei să desfăşoare o anchetă 'urgentă şi amănunţită' în cazul ascultărilor ilegale care au tulburat climatul politic al ţării în ultimele luni. Unii dintre cei vizaţi sunt membri influenţi ai partidului conservator Noua Democraţie, aflat la putere, şi potenţiali rivali ai premierului Kyriakos Mitsotakis. Cazul a ieşit la iveală în iulie, când Nikos Androulakis, europarlamentar şi lider al Partidului Socialist grec, a depus o plângere în care spunea că s-a încercat în repetate rânduri să i se asculte telefonul cu ajutorul programului de spionaj Predator.
Doi jurnalişti şi un alt politician proeminent din opoziţie au dezvăluit ulterior că au fost, de asemenea, victime ale supravegherii de către serviciile secrete greceşti. Scandalul a dus, în august, la demisia şefului serviciilor secrete şi a unui nepot şi consilier al premierului. Guvernul a recunoscut că l-a supravegheat pe Androulakis, fără a oferi motive, dar a negat utilizarea de software ilegal.
În Florida, adolescenţii nu vor mai beneficia de intervenţii medicale pentru schimbarea de gen
Peste câteva săptămâni, persoanele cu vârsta sub 18 ani din Florida nu vor mai putea beneficia de intervenţii medicale pentru schimbarea de gen în urma unei decizii votate vineri de consiliul medial al acestui stat american, au relatat mai multe publicaţii locale preluate de AFP. Iniţiativa, care a obţinut şase voturi pentru şi trei împotrivă, va împiedica medicii din acest stat să practice intervenţii chirurgicale la minori şi să le prescrie medicamente, inclusiv cele care blochează pubertatea, în cadrul tranziţiei de gen, potrivit New York Times. Aceste tratamente sunt folosite pentru a combate disforia de gen: disconfort psihic pe care îl poate resimţi persoanele a căror identitate biologică diferă de identitatea de gen. Noua decizie nu se va aplica pacienţilor care au început deja unul dintre aceste tratamente.
Măsura a fost luată de consiliul medical al Florida, care coordonează profesioniştii din sănătate pe teritoriul statului, şi ai cărui 14 membri au fost numiţi de guvernatorul republican Ron DeSantis, care candidează pentru un nou mandat. DeSantis, unul dintre liderii conservatorilor americani, critică de mai multe luni tratamentele administrate adolescenţilor în cadrul procesului de tranziţiei de gen. Cu prilejul unei dezbateri televizate organizate săptămâna trecută alături de contracandidatul său, democratul Charlie Crist, Ron DeSantis a afirmat că o mare parte dintre cazurile de disforie (de gen) se rezolvă de la sine după ce (copiii) devin adulţi şi a comparat metodele actuale cu o castrare chimică a adolescenţilor.
În august, administraţia sa a interzis finanţarea unor tratamente destinate tranziţiei de gen în cadrul Medicaid, un program important de sănătate publică al guvernului american destinat persoanelor cu venituri mici. În Statele Unite, mai multe organizaţii medicale, printre care Academia americană de pediatrie, au apărat tratamentele actuale contra disforiei de gen. Statele Arkansas şi Alabama au adoptat legi care le interzic medicilor să practice aceste tratamente la adolescenţi, însă măsurile au fost blocate în urma unor acţiuni în justiţie.
Sârbii din nordul Kosovo demisionează din toate instituţiile de stat
Sârbii din nordul Kosovo au decis sâmbătă să părăsească instituţiile de stat din Kosovo pentru a protesta împotriva punerii în aplicare a unei decizii a autorităţilor centrale cu privire la plăcuţele de înmatriculare ale vehiculelor deţinute de sârbi, informează AFP, Reuters şi EFE.
Am decis să părăsim (...) parlamentul, guvernul şi posturile noastre în cele patru municipalităţi din nord, unde sârbii sunt majoritari, a declarat Goran Rakic, liderul principalului partid politic sârb din Kosovo, Lista sârbă (Srpska lista). Sârbii din nord vor demisiona din toate instituţiile, inclusiv din poliţie şi tribunale, a subliniat el, după o întâlnire a reprezentanţilor acestei comunităţi sâmbătă la Zvecan. Sârbii kosovari nu recunosc autoritatea oraşului Pristina, capitala în care se află instituţiile kosovare, nici independenţa fostei provincii sârbe Kosovo, şi rămân loiali Serbiei, de care sunt dependenţi din punct de vedere financiar. Potrivit lui Goran Rakic, această decizie va rămâne în vigoare 'atâta timp cât Pristina nu va începe să respecte dreptul internaţional şi acordurile încheiate la Bruxelles'. Autorităţile kosovare trebuie să revină asupra deciziei lor privind plăcuţele de înmatriculare şi să facă posibilă crearea unei Asociaţii a municipalităţilor sârbe, a insistat el.
Aproximativ 10.000 de sârbi kosovari sunt vizaţi de ordinul intrat în vigoare la 1 noiembrie care le cere să îşi schimbe vechile plăcuţe de înmatriculare auto, care datează din anii 1990, când Kosovo era parte a Serbiei, cu plăcuţe de înmatriculare ale Republicii Kosovo. Alţi aproximativ 40.000 de etnici sârbi, care locuiesc în părţi din Kosovo majoritar albaneze, folosesc plăcuţe de înmatriculare emise de Pristina. Guvernul kosovar a anunţat că va începe să dea amenzi şoferilor sârbi care folosesc vechile plăcuţe de înmatriculare de dinainte de independenţă şi va confisca vehiculele cărora nu le-a fost schimbat numărul de înmatriculare până la 21 aprilie 2023. Principalii susţinători ai Kosovo, Statele Unite şi Uniunea Europeană, l-au îndemnat pe prim-ministrul kosovar Albin Kurti să amâne cu încă 10 luni punerea în aplicare a hotărârii privind plăcuţele de înmatriculare, dar acesta a refuzat. Joia trecută, poliţia l-a demis pe şeful sârb al poliţiei locale din nord, Nenad Djuric, pentru că s-a opus respectării planului, aminteşte EFE. O încercare de a pune în aplicare decizia privind plăcuţele de înmatriculare a provocat tensiuni grave în iulie anul trecut, cu demonstraţii zilnice şi blocarea traficului la cele două posturi de frontieră din nord. Reacţionând la retragerea sârbilor din instituţii, Blerim Vela, şeful de cabinet al preşedintelui kosovar Vjosa Osmani, a acuzat Belgradul că încearcă să destabilizeze Kosovo prin susţinerea sârbilor din nord.
Serbia îi constrânge şi îi incită pe sârbii din Kosovo să renunţe la locurile de muncă din instituţiile kosovare, a scris Vela pe Twitter, citat sâmbătă de Reuters. Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, şi-a anulat vineri toate deplasările în străinătate din cauza situaţiei din Kosovo şi a anunţat că următoarele trei zile vor fi cele mai dificile din ultimii zece ani. Sâmbătă a convocat o şedinţă extraordinară de guvern şi contacte cu ambasadorii chinez şi rus la Belgrad şi cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe. Kosovo, populat de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţa faţă de Serbia în 2008, pe care Belgradul nu o recunoaşte, iar cele două ţări sunt angajate din 2011 într-un dialog dificil sub auspiciile UE pentru a-şi normaliza relaţiile, la mai mult de un deceniu după un război care s-a soldat cu 13.000 de morţi, majoritatea kosovari albanezi. În 2013, au ajuns la un acord, cunoscut sub numele de Acordul de la Bruxelles, care prevedea crearea Asociaţiei municipalităţilor sârbe, care să ofere districtelor cu majoritate sârbă o mai mare autonomie.
Europa a dovedit că se poate descurca foarte bine fără gazul rusesc (parlamentar european)
Europa a dovedit că se poate descurca fără gazul rusesc şi poate ieşi foarte bine poziţionată din această criză, a afirmat, într-o conferinţă, Ilhan Kyuchyuk, membru al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European şi copreşedinte al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa.
Institutul pentru Libertate şi Democraţie, în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate, a organizat conferinţa cu tema "Energie şi securitate în regiunea Mării Negre", care s-a bucurat de prezenţa a doi lideri europeni, Ilhan Kyuchyuk, membru al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European şi copreşedinte al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, şi Emil Kirjas, vicepreşedinte al Internaţionalei Liberale.
Invazia Rusiei în Ucraina afectează stabilitatea şi securitatea globală, în special în regiunea Mării Negre. Distrugerile din Ucraina, precum şi sancţiunile îndreptate împotriva Rusiei, pe lângă daunele locale, influenţează vieţile cetăţenilor europeni, predominant la capitolul sectorului energetic. În acest context, conferinţa a abordat evoluţiile actuale în domeniul securităţii energetice din regiune, concentrându-se pe ameninţările iminente, dar şi pe rezultatele dorite.
În deschidere, preşedintele ILD, Cristian David, a conturat punctul de plecare al discuţiilor conferinţei.
"Încercăm să vedem care este dimensiunea şi impactul conjugat al celor două crize, pentru că suntem într-o perioadă în care vedem efectele mai multor crize suprapuse: pandemia Covid, care a determinat un set de consecinţe economico-sociale pe care nu am apucat încă să le soluţionăm, peste care s-a adăugat criza energiei. Aceasta nu a început ca urmare a evoluţiei conflictului din Ucraina, apăruse anterior, însă a fost amplificată într-o manieră extrem de abruptă de acest conflict. Acum avem nevoie de soluţii rapide. Va dura mult timp pentru ca securitatea să revină la parametri iniţiali, în timp ce soluţiile la criza energetică vor trebui să vină mult mai curând", a spus el.
La rândul său, Ilhan Kyuchyuk şi-a deschis intervenţia subliniind dinamica relaţiilor economice dintre România şi Bulgaria, cele două ţări derulând schimburi comerciale şi investiţii în valoare de 6 miliarde de euro.
Referindu-se la subiectul conferinţei, Ilhan Kyuchyuk a punctat faptul că actuala criză energetică a determinat Europa să găsească noi soluţii care să asigure depăşirea acestei perioade problematice.
"După doar câteva luni, avem dovezi categorice că Europa se poate descurca foarte bine şi fără gazul rusesc. Europa poate ieşi din această problemă. Europa va genera noi tipuri de energie, fie prin soare, vânt sau producţii noi tehnologice. Avem soluţii pentru acest lucru, iar Europa arată că putem învinge şi putem ieşi mult mai bine poziţionaţi din această criză", a afirmat copreşedintele Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa.
Totodată, el consideră că există "nişte tendinţe foarte importante care vor lăsa o amprentă de lungă durată în politica mondială şi aici un rol important îl au şi Bulgaria şi România".
În privinţa aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, Kyuchyuk a subliniat faptul că acest sistem trebuie să funcţioneze în mod corect şi democratic pentru toate statele membre UE.
"Europa, dacă vrea să meargă departe - şi acest mai departe să includă şi ţările din estul Europei - trebuie să ofere ceva cu privire la Schengen şi ţările noastre. Clişeele vechi cu 'noi suntem o familie şi nimeni nu va fi lăsat deoparte' arată de fapt cu totul altceva, pentru că rezultatele nu se văd, iar zona de afaceri şi din România şi din Bulgaria vrea să aibă rezultate! Nu dorim ca Europa să fie împărţită în două viteze, trei viteze, cinci viteze sau şapte viteze. Acest lucru adânceşte impactul din afară şi nu vreau să par foarte critic faţă de Uniunea Europeană. Spun acest lucru pentru că suntem foarte convinşi că acest sistem trebuie să funcţioneze mai corect sau să aibă nişte sisteme mai corecte şi mai democratice, să fie mai drept şi cu ţări ca Bulgaria sau cu România. Roata Europei să se mişte în continuare", a afirmat Kyuchyuk, în cadrul conferinţei ILD.
La rândul său, Emil Kirjas, vicepreşedinte al Internaţionalei Liberale, a punctat faptul că "Marea Neagră a fost întotdeauna un teritoriu unde au fost conflicte, diferite mişcări în probleme de aspiraţii, de migraţii".
"Chiar şi în proiectul de extindere a Uniunii Europene a fost o astfel de situaţie legat de accesul la Marea Neagră. Acest tip de evenimente sunt foarte necesare fiindcă trebuie să discutam cu instituţii academice, cu instituţii politice până vom rezolva problemele", a adăugat acesta.
La finalul conferinţei, în cadrul unei Gale de premiere, preşedintele Institutului pentru Libertate şi Democraţie, Cristian David, i-a decernat copreşedintelui Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Ilhan Kyuchyuk, distincţia ILD "Prize of Freedom".
Nu putem pune China la acelaşi nivel cu Rusia (Borrell)
Statele occidentale trebuie să-şi reducă dependenţele de China, însă nu pot plasa această ţară în aceeaşi categorie cu Rusia, a afirmat vineri şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, transmite Reuters.
'Este clar că China îşi consolidează o nouă eră în politica sa externă, dar şi internă, (că) devine mult mai asertivă, mult mai mult pe un curs autonom', le-a spus Borrel reporterilor în marja unei reuniuni a omologilor săi din statele G7, la Muenster, în Germania.
'Este clar că vrem să ne reducem dependenţele, vrem să răspundem vulnerabilităţilor noastre, să ne creştem rezilienţa', a adăugat el.
'Dar, la ora actuală, multe state membre au o relaţie economică puternică cu China şi nu cred că putem pune China şi Rusia la acelaşi nivel', a mai afirmat şeful diplomaţiei europene.
Preşedintele Xi îi transmite cancelarului Scholz că ţările lor ar trebui să coopereze mai mult în aceste 'vremuri frământate'
Preşedintele chinez Xi Jinping l-a primit vineri pe cancelarul german Olaf Scholz la Beijing, în prima sa întâlnire cu un lider occidental de când şi-a asigurat luna trecută un al treilea mandat, relatează dpa.
Xi l-a salutat pe Scholz fără a purta mască facială, dar cei doi au evitat să-şi strângă mâinile şi s-au aşezat pentru discuţii la două mese lungi, pentru a păstra distanţa între ei.
În prima lor întrevedere faţă în faţă de când Scholz a preluat mandatul de cancelar, desfăşurată în Marea Sală a Poporului din inima Beijingului, Xi a afirmat că, în calitate de state cu influenţă, China şi Germania ar trebui să colaboreze şi mai mult în 'vremuri de schimbare şi frământări', pentru pacea lumii, a transmis televiziunea de stat CCTV, după cum notează Reuters.
'În prezent, situaţia internaţională este complexă şi volatilă', a spus Xi.
'Ca ţări mari şi influente, în vremuri de schimbare şi frământări, China şi Germania ar trebui cu atât mai mult să lucreze împreună, să aducă mai multe contribuţii la pacea şi dezvoltarea lumii', a subliniat preşedintele chinez.
La rândul său, Scholz i-a spus lui Xi că este bine că se întâlnesc în persoană în aceste timpuri tensionate, şi că invazia Rusiei în Ucraina creează probleme pentru ordinea mondială bazată pe reguli, a transmis un reporter al Reuters care însoţeşte delegaţia germană.
Cancelarul a mai afirmat că vor fi discutate subiecte legate de relaţiile Europa-China, lupta împotriva schimbării climatice şi a foametei pe glob, precum şi căi de dezvoltare a relaţiilor economice China-Germania, dar şi teme asupra cărora cele două ţări au perspective diferite.
Lui Scholz şi delegaţiei de oameni de afaceri germani le-au fost administrate teste COVID-19 după aterizarea la Beijing vineri dimineaţă, de către personal medical chinez în combinezoane de protecţie care a urcat la bordul avionului.
După ceremonia covorului roşu şi gărzii de onoare, delegaţia a fost transportată la o casă de oaspeţi în aşteptarea rezultatelor testelor, care s-au dovedit negative.
Membrii ambasadei germane la Beijing care vin în contact cu delegaţia vor trebui să urmeze procedura standard în China de carantină - şapte zile într-un hotel, plus încă trei acasă, conform unor surse guvernamentale.
Politica strictă 'zero COVID' a Beijingului şi tensiunile în creştere cu Occidentul au făcut nerealizabile pentru liderii marilor puteri occidentale vizitele în China, în timp ce Xi şi-a reluat de-abia în septembrie călătoriile în afara ţării.
După încheierea congresului Partidului Comunist Chinez luna trecută, câţiva lideri străini au vizitat China, fiind exceptaţi de la restricţiile antiepidemice şi fiind, în schimb, plasaţi în 'bule' menite să reducă posibilitatea importării unor cazuri de COVID-19 la Beijing.
Un cutremur de intensitate moderată produs în Izmir, al treilea oraş al Turciei, a creat panică în rândul populaţiei
Un cutremur cu magnitudinea de 4,9 grade a provocat vineri dimineaţă panică în oraşul Izmir, al treilea oraş ca mărime al Turciei, iar trei persoane au fost rănite după ce au sărit pe fereastră în timpul seismului, transmite EFE.
În plus, un minaret s-a prăbuşit parţial, iar circa 20 de clădiri au suferit pagube minore, a declarat telefonic pentru EFE primarul oraşului, Tunc Soyer.
Totuşi, infrastructura oraşului nu a suferit pagube, iar reţelele de electricitate, gaz, apă şi metrou funcţionează în parametri normali, a adăugat el.
Cutremurul s-a produs la 00:29 GMT (03:30, ora locală), la o adâncime de 4,5 kilometri şi a avut epicentrul la periferia estică a Izmirului, oraş cu patru milioane de locuitori, potrivit datelor furnizate de observatorul Kandilli din Istanbul.
Numeroşi locuitori au ieşit din case panicaţi şi şi-au petrecut restul nopţii pe stradă, potrivit presei.
În octombrie 2020, un cutremur cu magnitudinea de 6,9 a zguduit Izmirul. Seismul s-a soldat cu 117 morţi, după prăbuşirea a aproximativ 10 clădiri de locuinţe care, potrivit investigaţiilor ulterioare, nu respectau standardele minime de construcţie.
EFE aminteşte că în Turcia au loc frecvent cutremure cu o magnitudine de până la 5 grade care cel mai adesea nu se soldează cu victime.
Cancelarul german Olaf Scholz a sosit în China într-o vizită controversată
Cancelarul german Olaf Scholz a sosit vineri la Beijing într-o vizită controversată, pe fondul unei lipse de încredere în creştere a Occidentului faţă de regimul autoritar al Chinei, informează AFP.
Avionul său a aterizat în capitala Chinei în jurul orei locale 9:40 (01:40 GMT), potrivit unui jurnalist AFP aflat la bord, în această vizită care este prima a unui lider al UE şi al G7 de la începutul pandemiei de COVID-19.
Politica strictă COVID zero a determinat a doua cea mai mare economie a lumii să îşi închidă graniţele timp de aproape trei ani.
Vizita de o zi a cancelarului german, la scurt timp după realegerea lui Xi Jinping în funcţia de lider al Partidului Comunist Chinez şi al ţării, este privită critic nu numai în Germania, ci şi la Paris, Bruxelles şi Washington.
Reluând vizitele în China ale predecesoarei sale, creştin-democrata Angela Merkel (12 călătorii în 16 ani la putere), social-democratul Scholz este însoţit de o întreagă delegaţie de industriaşi, printre care conducerea Volkswagen şi BASF. Cu toate acestea, dependenţa primei economii a UE de această autocraţie în care companiile germane realizează o parte semnificativă din profituri este din ce în ce mai pusă sub semnul întrebării.
"Prin călătoria sa în China, cancelarul urmăreşte o politică externă care duce la pierderea încrederii în Germania în rândul partenerilor noştri cei mai apropiaţi", a criticat un deputat al opoziţiei, Norbert Rottgen, care a criticat acest "demers solitar".
Chiar în cadrul coaliţiei guvernamentale au existat avertismente împotriva călătoriei. Ministrul afacerilor externe, ecologista Annalena Baerbock, a îndemnat să "nu mai depindem de o ţară care nu împărtăşeşte valorile noastre", existând riscul de a deveni "vulnerabili politic la şantaj".
Cu toate acestea, cu câteva zile înainte de călătorie, cancelarul german a autorizat o participaţie chineză la terminalul portului Hamburg. Washingtonul a făcut presiuni asupra Berlinului pentru a limita cota cedată grupului chinez Cosco.
Încercând să calmeze lucrurile, Scholz a promis să nu treacă cu vederea chestiunile controversate în timpul acestei vizite în care se va întâlni cu preşedintele Xi Jinping şi cu prim-ministrul Li Keqiang.
Într-un articol publicat chiar înaintea plecării sale, cancelarul s-a declarat conştient de faptul că "China de astăzi nu mai este la fel ca acum cinci sau zece ani", menţionând în special recentul congres al Partidului Comunist Chinez care a consolidat puterea preşedintele Xi Jinping."Dacă China se schimbă, trebuie să se schimbe şi relaţiile noastre cu China", a recunoscut cancelarul german, evaluare ce evidenţiază o schimbare prudentă a politicii germane faţă de Beijing. Olaf Scholz nu are în vedere o decuplare faţă de China în domeniul economic, ci o reducere a "dependenţelor unilaterale" cu "pragmatism şi cu simţul proporţiei". El a enumerat subiectele dificile pe care intenţionează să le abordeze în discuţiile cu autorităţile chineze: "respectarea libertăţile civile şi politice şi drepturile minorităţilor etnice", precum uigurii musulmani din Xinjiang.
Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe, Zhao Lijian, a avertizat însă:"Partea chineză se opune oricărei ingerinţe în afacerile noastre interne şi oricărei denigrări sub pretextul de a discuta despre drepturile omului".
Cancelarul german a promis că va aborda, de asemenea,"situaţia tensionată din jurul Taiwanului" şi războiul din Ucraina, deoarece China îşi revendică "neutralitatea", percepută de occidentali ca un sprijin tacit pentru Kremlin.
"Este logic ca Scholz şi Xi să se cunoască mai bine personal. O linie directă cu Beijingul ar putea fi, de asemenea, utilă, având în vedere riscul escaladării războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina", notează Mikko Huotari, directorul institutului Mercator pentru studii chineze (Merics) din Berlin. El crede însă că liderul german trebuie să îşi clarifice mesajul pentru a explica "propriului său guvern, Europei şi Chinei orientarea politică a Germaniei faţă de China".
Ucraina: Atacurile forţelor ruse au lipsit de curent electric 4,5 milioane de locuitori
Aproape 4,5 milioane de locuitori au rămas fără electricitate în noaptea de joi spre vineri din cauza atacurilor forţelor ruse împotriva infrastructurii Ucrainei, preşedintele Volodimir Zelenski denunţând o "teroare energetică", transmite AFP.
Numai în această seară, aproximativ 4,5 milioane de consumatori au fost temporar deconectaţi" în Kiev şi în alte zece regiuni din ţară, a subliniat preşedintele Zelenski în discursul său de seară.
Ruşii "nu pot învinge Ucraina pe câmpul de luptă, de aceea încearcă să ne zdrobească poporul" prin "teroarea energetică", a acuzat el, potrivit Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
