Românii și americanii, studiu despre direcția în care se îndreaptă țara

Imagine ilustrativă
Imagine ilustrativă

Studiul sociologic 'Valori, percepţii şi reprezentări ale populaţiei în România şi Statele Unite ale Americii', prezentat marţi la Academia Română, relevă că 46% dintre americani cred că în SUA lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună, în timp ce în România doar 19% dintre cetăţeni sunt de aceeaşi părere, în scădere dramatică faţă de anii trecuţi.

Potrivit studiului, publicat pe site-ul Inscop Research, românii sunt mult mai optimişti în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene decât americanii (40% faţă de 25%), lucru explicabil prin faptul că România are o privire din interior asupra Uniunii şi este printre cele mai euro-optimiste popoare membre ale UE, dezbaterea politică din SUA cu privire la relaţia cu Uniunea Europeană influenţând probabil percepţia americanilor asupra viitorului construcţiei europene.

'În mod cumva paradoxal, 61% din populaţia României şi acelaşi procent în cazul SUA apreciază situaţia financiară a propriei familii ca bună sau foarte bună (cu considerabil mai mulţi americani decât români care merg pe varianta 'foarte bună'). Desigur, fiecare public se raportează la dezvoltarea economică a propriei societăţi, subiectivismul în evaluarea propriei situaţii fiind evident', precizează sursa citată. În ceea ce priveşte încrederea în instituţii, se observă: lipsă de încredere comparabilă în partide, Guvern şi Parlament/Congres. Există, deci, o criză a modelului democraţiei reprezentative în ambele ţări, ca de altfel în întreaga lume euroatlantică, precizează sursa citată. 'Chiar şi în preşedinte gradul de încredere este similar - şi nu foarte mare, deşi mai mare decât în cazul altor instituţii politice, sub rezerva faptului că preşedintele american este încă în prima jumătate a mandatului, în timp ce în cazul României intră în ultimul an de mandat', se menţionează în sondaj.

Încrederea în armată

Studiul relevă că încrederea în Armată rămâne cea mai ridicată atât în România, cât şi în SUA. De asemenea, încrederea în Justiţie şi în presă este mai mare în România decât în SUA. 'Americanii sunt însă mult mai interesaţi de politică decât românii (50% la 21%), ceea ce explică diferenţa de implicare în alegeri şi de absenteism dintre cele două modele, precum şi complexitatea implicării politice şi a civismului din SUA. Acest indicator subliniază diferenţa majoră de cultură politică, dincolo de cele derivate din diferenţele de sistem politic şi electoral. De asemenea, americanii par ceva mai ataşaţi decât românii de ideea de democraţie, deşi în cazul ambelor societăţi s-a înregistrat un grad ridicat de apreciere a importanţei de a trăi într-un regim democratic. Ambele culturi politice sunt ataşate de ideea unui preşedinte puternic', mai precizează Inscop Research.

Raportarea la muncă

Cel puţin discursiv, raportarea la muncă şi responsabilitate nu este foarte diferită în cele două populaţii, poate doar nuanţa potrivit căreia dacă americanii pariază mai degrabă pe individ decât pe stat, românii cred că şi persoana, şi statul sunt la fel de responsabile pentru bunăstarea individuală, ceea ce este cumva un răspuns foarte comod şi conform. 'Economic însă, românii sunt mai intervenţionişti decât americanii, ceea ce nu este neapărat o atitudine est-europeană, ci una europeană tipică', pe de altă parte, potrivit sursei citate, americanii percepând 'ca mai stringentă alocarea suplimentară de fonduri pentru NATO pentru combaterea ameninţării ruseşti decât românii'.

Imaginea țării în lume

În chestiuni general umane - religiozitate, credinţa într-o lume dreaptă sau mai degrabă nedreaptă - nu există diferenţe semnificative între cele două populaţii. Americanii sunt mult mai exigenţi cu propria ţară şi doar 36% cred că America are o imagine pozitivă în lume, în timp ce 60% dintre români cred că America are o imagine mai degrabă pozitivă. În ceea ce priveşte percepţia României în SUA, deşi cei mai mulţi americani ştiu că există o ţară cu acest nume, lipseşte un brand comun care să ajute la identificarea acesteia. Transilvania şi Dracula funcţionează în acest sens mai degrabă prin mecanismul recunoaşterii decât prin cel al reproducerii - ele fiind asociate cu România nu automat, ci dacă oamenii sunt întrebaţi despre ele în acest context, relevă studiul. Totodată, cercetarea evidenţiază că 'publicul din România este probabil unul dintre puţinele din UE care este simultan şi într-o proporţie semnificativă şi proamerican, şi proUE'. Studiul intitulat 'Valori, percepţii şi reprezentări ale populaţiei din România şi Statele Unite ale Americii', realizat la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS) din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale 'Ion I. C. Brătianu' al Academiei Române, reprezintă o contribuţie ştiinţifică pentru consolidarea parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, prin cunoaşterea mai aprofundată, într-o abordare comparativă, a celor două societăţi. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel