În urmă cu 36 de ani, peste 40 de victime ale Revoluției din 1989 de la Timişoara aveau să fie scoase de la morgă, transportate și incinerate în secret, acțiune cunoscută drept Operațiunea Trandafirul.

Chiar în urmă cu 36 de ani, atunci când Nicolae Ceaușescu se afla într-o vizită oficială în Iran, soția sa, Elena Ceaușescu, rămasă la conducerea statului român, a pus la cale un plan de a șterge urmele lăsate de victimele Revoluției. Ea a fost ajutată de secretarul PCR, Emil Bobu, și ministrul de Interne, Tudor Postelnicu.

Operațiunea Trandafirul, desfășurată între 18 și 19 decembrie '89

În noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989, a fost declanșată Operațiunea Trandafirul, un plan prin care trupurile celor uciși în urma represiunii armatei din 17 decembrie din Timişoara au fost furate din morga Spitalului Județean. Cadavrele trebuiau trimise în Capitală și incinerate la crematoriul Cenușa, iar ulterior să fie răspândit zvonul că victimele au părăsit țara.

Atunci, generalul Constantin Nuță i-a cerut lui Ion Deheleanu, șef al Miliției Timiș, să gestioneze situația. Deheleanu a solicitat o autoizotermă de la Comtim, de la Autobaza de la Berecsăul Mare, în timp ce Ioan Corpodean, adjunctul său, s-a ocupat de formarea echipei de ofițeri care să transporte victimele. Din grup au făcut parte Gheorghe Avram, Iosif Veverca, Eugen Mișea și Tiberiu Gru, iar coordonarea acțiunii realizate la spital i-a revenit colonelului Nicolae Ghircoiaș, șeful Institutului de Criminalistică din București. Accesul în morgă a fost asigurat de directorul Spitalului Județean, doctorul Ovidiu Golea.

Transportul cadavrelor și incinerarea în secret

Pentru a evita orice martor, zona a fost cufundată în întuneric, iar ferestrele saloanelor au fost mascate cu perdele. În cursul nopții de 18 spre 19 decembrie, în intervalul orar 01:30-04:00, Miliția a încărcat peste 40 de cadavre ale victimelor. Operațiunea era atent supravegheată de Nicolae Ghircoiaș, în timp ce armata era reprezentată de colonelul Dumitru Dăescu. Ei le dădeau raportul lui Coman și Stănculescu.

După finalizarea operațiunii, autoizoterma s-a întors la inspectorat, unde a fost preluată de șoferul Dorel Ceaca. În dimineața următoare, vehiculul a plecat la București, avându-i alături pe căpitanul Valentin Ciucă, care a preluat conducerea camionului înainte de intrarea în Capitală. Transportul a fost escortat de un autoturism în care se aflau trei milițieni.

Ofițerii de miliție din Capitală urmau să preia transportul. Coordonarea acțiunii îi revenea adjunctului Miliției, Ioan Baciu. La intrarea în București, plăcuțele de înmatriculare ale camionului au fost înlocuite. Echipa sosită la Timișoara a fost cazată la un hotel, unde au așteptat finalizarea acțiunii de la crematoriu.

Toți angajații, chemați la lucru. Documentele victimelor, eliminate

Atunci, toți angajații crematoriului au fost chemați la muncă, primind câte 2.000 lei în schimbul semnării unui angajament de confidențialitate privind operațiunea. În dimineața de 20 decembrie, patru pubele cu cenușă au fost transportate pe raza localității Popești-Leordeni și aruncate într-un canal. La revenirea la Timișoara șoferul, care nu fusese informat privind natura transportului, a fost trimis să spele izoterma.

Pentru a elimina total dovezile, s-a dispus distrugerea tuturor documentelor care aparțineau victimelor. La 22 decembrie, erau arse toate actele medicale întocmite de ofițerii criminaliști, cât și filmele foto care au fost realizate în cadrul investigațiilor.

„Corpodeanu ne-a spus că este o acțiune secretă și cine refuză să spună ceva va fi împușcat”, a declarat, la proces, maiorul Veverca, potrivit Historia.

Citește și: Piața Revoluției devine „Grădina Amintirilor”, loc de reculegere și memorie colectivă

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News