Ziua Națională a Iei: Comoara descoperită în „lada de zestre“ a unui preot din Trifești

Zeci de ii din perioada interbelică, strânse cu grijă de preotul satului, dezvăluie frumuseţea portului popular românesc, chiar din zonă, scrie Agerpres.

Povestea acestora este prezentată de preotul Iustin Lehonschi în cadrul unui muzeu privat, înfiinţat în fosta şcoală a satului, unde şi el a deprins primele buchii ale cărţilor.

Cele două săli de clasă şi cancelaria au fost transformate într-un circuit care pleacă din încăperea dedicată lemnului, cu tot ce înseamnă obiecte de prelucrare şi ajunge în cea care este dedicată costumelor populare, ca finalitate a lucrului în gospodărie.

Astfel, în prima sală apar uneltele de meşterit lemnul sau războiul de ţesut, realizat tot din lemn, pe care se confecţiona pânza necesară costumelor populare.

În fosta cancelarie sunt câteva obiecte bisericeşti vechi, în timp ce a treia încăpere dezvăluie o colecţie de costume populare, chiar din sat, în special ii vechi de 100 de ani.

Povestea colecţiei începe în urmă cu 11 ani atunci când, copil fiind, Iustin Lehonschi căuta cu tatăl său prin sat costume pentru "Banda lui Jianu", de Anul Nou.

"Am reuşit în vara anului 2014 să strângem vreo zece costume, cele necesare pentru tradiţii. Apoi au început să vină câte o cămaşă, câte o catrinţă şi am început să mai căutam. Am cumpărat câteva manechine şi le-am depozitat acasă iar cu trecerea timpului tot am primit. Oamenii din satul Miron Costin au auzit că noi colecţionăm iar unii au fost dornici să le doneze, având făgăduinţa că vor rămâne aici", a declarat, pentru Agerpres, Iustin Lehonschi.

Între timp, acesta a absolvit Liceul Teologic "Episcop Melchisedec" Roman şi Facultatea de Teologie din Iaşi, dar concomitent şi-a mărit colecţia de costume populare.

"Dintr-o necesitate a devenit o pasiune, chiar o obsesie în sensul frumos al cuvântului. Cel mai legat sunt de piesele de port popular. Este o lume încărcată de coloristică, fantezie, basm. Costumul popular reprezintă autenticul şi specificul zonei. Prin el ne identificăm şi cred că toată această poveste 'Lada cu zestre' s-a dorit a fi ca un buletin, un act de identitate al satului şi a zonei", a spus preotul.

Iustin Lehonschi a explicat că toate cămăşile sunt făcute pe pânză de casă, la războiul de ţesut.

"Ulterior au fost cusute cu multă măiestrie aceste motive populare, specific zonale. Am peste 100 de piese de port popular şi aici mă refer la cămăşile femeieşti şi cămăşile bărbăteşti. Ele nu erau purtate zi de zi, ci doar la evenimente. În celelalte zile se purtau cămăşile din in sau cânepă, mai aspre. Spre exemplu, mi-a povestit un cioban că existau cămăşi din cânepă care se fierbeau în zer. Odată fierte în zer, deveneau impermeabile şi îi proteja pe ciobani împotriva ploilor", a povestit Iustin Lehonschi.

Una dintre iile de aici, veche de un secol, a ajuns şi la Târgul Internaţional de Turism din Berlin de anul acesta, fiind purtată cu mândrie de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Neamţ Mihaela Isciuc, fiică a comunei Trifeşti.

"Să nu uităm de unde am plecat, de oamenii care au muncit şi au construit ceea ce avem noi astăzi. Datorită lui am început să îmbrac din nou portul tradiţional din comuna mea natală. Încerc să promovez tot ceea ce părintele Iustin a adus aici", a spus Mihaela Isciuc.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News