Decizia președintelui american Donald Trump de a desemna un trimis special pentru Groenlanda a provocat o reacție dură la Copenhaga. Autoritățile daneze au convocat ambasadorul SUA.
Decizia lui Donald Trump de a-l desemna pe guvernatorul statului Louisiana drept reprezentant special al Statelor Unite pentru Groenlanda a readus în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme geopolitice ale ultimilor ani. Este vorba despre statutul insulei arctice și interesul explicit al Washingtonului de a o aduce sub control american.
Anunțul a fost făcut duminică seară, direct de președintele SUA, pe platforma Truth Social. Trump a confirmat că Jeff Landry a fost numit „trimis special al Statelor Unite pentru Groenlanda”, o mișcare care vine în linie directă cu pozițiile exprimate de liderul american încă din primul său mandat, când a vorbit deschis despre includerea teritoriului autonom în sfera de influență a SUA.
„Jeff înțelege cât de esențială este Groenlanda pentru securitatea noastră națională și va promova ferm interesele țării noastre pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea aliaților noștri și, într-adevăr, a întregii lumi”, a scris Trump, explicând rațiunea acestei numiri.
Jeff Landry, republican aflat în funcție de la începutul anului 2024, a reacționat rapid, descriind mandatul primit drept o „onoare”. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, guvernatorul a subliniat că rolul este unul voluntar și că obiectivul său este clar: „a face Groenlanda parte a SUA”. El a ținut să precizeze explicit că noua misiune nu îi afectează atribuțiile executive din Louisiana: „Acest lucru nu îmi afectează în niciun fel funcția de guvernator al Louisianei!”
De cealaltă parte, autoritățile din Groenlanda au transmis un mesaj de calm, dar ferm. Prim-ministrul Jens-Frederik Nielsen a recunoscut că situația „poate părea mult de digerat”, însă a reafirmat principiul autodeterminării. „Ne vom decide singuri viitorul”, a declarat el, insistând că „Groenlanda este a noastră, iar granițele noastre vor fi respectate”.
CITEȘTE ȘI: Statul NATO și UE care a înființat 'tura de noapte' pentru a raporta tot ce face și spune Trump
Reacția Copenhagăi a fost mult mai dură. Danemarca, care gestionează politica externă și de securitate a Groenlandei, a catalogat anunțul drept inacceptabil. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, s-a declarat „profund indignat” și a anunțat convocarea ambasadorului Statelor Unite la Copenhaga, Ken Howery, pentru explicații oficiale.
Nemulțumirea autorităților daneze a fost reiterată și în zilele următoare. Rasmussen a transmis că numirea lui Landry confirmă faptul că interesul Casei Albe pentru insula arctică nu a dispărut, în ciuda opoziției ferme a Danemarcei, stat membru NATO, care a subliniat constant că Groenlanda nu este de vânzare. „Insistăm ca toată lumea, inclusiv Statele Unite, să respecte integritatea teritorială a Regatului Danemarcei”, a spus șeful diplomației daneze.
Poziția oficială a Uniunii Europene a venit prin purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Anouar El Anouni, care a avertizat că protejarea „inviolabilității” frontierelor Danemarcei și Groenlandei este „esențială pentru Uniunea Europeană”.
Contextul este cu atât mai sensibil cu cât Donald Trump și-a reluat, imediat după revenirea la Casa Albă, discursul dur privind Groenlanda. În luna ianuarie, președintele SUA a declarat că intenționează să preia controlul asupra insulei, subliniind valoarea strategică a teritoriului, bogat în rezerve de pământuri rare încă neexploatate. Trump nu a exclus nici varianta utilizării presiunilor economice sau chiar a forței militare pentru atingerea acestui obiectiv.
Mesajul a fost repetat de mai multe ori, liderul american afirmând că Statele Unite vor obține Groenlanda „într-un fel sau altul”. Declarațiile au provocat reacții puternice în capitalele europene și au alimentat tensiuni diplomatice fără precedent în relația transatlantică, conform POLITICO.
Potrivit informațiilor apărute recent, serviciile de informații daneze au mers și mai departe, catalogând pentru prima dată Statele Unite drept o potențială amenințare la adresa securității naționale a Danemarcei. Evaluarea a avut la bază disponibilitatea administrației Trump de a recurge la constrângeri economice și militare „pentru a-și impune voința”, inclusiv față de aliați tradiționali.
Jeff Landry, fost polițist și fost procuror general al statului Louisiana, își va păstra mandatul de guvernator până în 2028. Între timp, rolul său în dosarul Groenlanda capătă o greutate simbolică și strategică majoră. Insula arctică, de aproximativ trei ori mai mare decât Texasul și cu o populație de circa 57.000 de locuitori, este considerată un punct-cheie pentru apărarea antirachetă a SUA, fiind situată pe cea mai scurtă rută dintre Europa și America de Nord.
Economia Groenlandei se bazează în principal pe pescuit și pe subvențiile primite de la Danemarca, însă poziția sa geografică și resursele naturale o transformă într-o miză majoră în competiția globală pentru influență în Arctica.
În acest context, Trump a făcut o nouă numire cu impact strategic, desemnându-l pe Thomas Dans la conducerea Comisiei americane pentru cercetare arctică. Dans este investitor, specialist în Rusia și strateg politic MAGA, cunoscut pentru rolul său în organizarea unei vizite în Groenlanda a lui Donald Trump Jr., alături de vicepreședintele JD Vance și soția acestuia, Usha. Toate aceste mișcări indică faptul că dosarul Groenlanda rămâne deschis și extrem de sensibil, iar confruntarea diplomatică dintre Washington, Copenhaga și Bruxelles este departe de a se fi încheiat, notează MSN.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu