Ce primăvară vestesc primii ghiocei din 2026: „Natura și-a mai revenit”

Autor: Iulia Horovei

Apariţia ghioceilor în prima decadă a lunii februarie semnifică o revenire a calendarului biologic al plantelor la normal, în contextul în care, anii precedenţi, înfloririle au fost sesizate din luna ianuarie, pe fondul iernilor mai blânde, explică specialiştii Băncii de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) care depun eforturi în vederea conservării speciei.

„Este în calendarul lui normal, de acum încolo începe să apară”

În grădinile din judeţul Buzău şi-au făcut apariţia primii ghiocei. Gerurile din luna ianuarie au favorizat apariţia lor în prima parte a lunii februarie, perioada normală de înflorire. Potrivit specialiştilor din cadrul BRGV, apariţia clopoţeilor albi în prima decadă a lunii semnifică o revenire a calendarului biologic al plantelor la normal după ce, ani la rând, florile puteau fi găsite atât în natură, cât şi prin grădini încă din luna ianuarie.

„Este în calendarul lui normal, de acum încolo începe să apară. Asta înseamnă că oarecum şi natura şi-a mai revenit, sau calendarul biologic al plantelor revine la normal. Dacă privim din punct de vedere meteorologic iarna aceasta, o putem duce într-o iarnă oarecum normală românească, aşa cum ne amintim de iernile de altă dată. Pentru că, aşa cum ştim, ultimele ierni au fost fără temperaturi scăzute, nu atât de friguroase, nu am avut zăpadă, nu am avut ger, îngheţuri.

Iarna aceasta s-a apropiat, am putea spune, de o iarnă normală tipic românească şi de aceea planta se află în calendarul ei. Avem de-a face, până acum, de o iarnă normală cu precipitaţii căzute, vorbim fie sub formă de zăpadă, fie sub formă de ploaie, îngheţuri până la minus 20 de grade. Ne putem aştepta pe acest model şi la o primăvară normală. Asta ne dorim, pentru că oscilaţia de temperatură, sau o iarna mai caldă nu fac altceva decât să păcălească plantele şi foarte multe să pornească în vegetaţie. Aşa am avut anul trecut, când temperaturile ridicate din timpul iernii au determinat pomii să plece în vegetaţie şi pe urmă am avut îngheţuri în primăvară. Acum, faptul că avem temperaturi scăzute, că avem ger, am avut zăpadă, nu face decât să menţină în stare de repaus majoritatea plantelor", a declarat directorul BRGV, Costel Vînătoru, pentru Agerpres.

Protejarea ghioceilor, flori îndrăgite de români

Pentru a proteja speciile locale de ghiocei, BRGV va încerca să le multiplice, concomitent cu desfăşurarea unor studii care să ofere detalii despre condiţiile specifice care favorizează dezvoltarea lor.

Ghiocelul, „vestitorul” primăverii

„Vorbim despre o specie interesantă cu mai multe varietăţi, ocrotită de lege. Ghiocelul ar trebui să-l admirăm acolo unde-l găsim şi să-l lăsăm ca el să poată înmulţi, pentru că prin rupere nu se păstrează foarte mult. În România sunt zone unde îl găsim în mod natural, putem să îl numim o bogăţie, un element de patrimoniu, de tezaur vegetal. Avem în păstrare la BRGV, am reuşit să avem varietăţi din zona noastră, de pe Valea Buzăului. Am adus de acolo bulbi şi sperăm să îi multiplicăm, dar suntem la început de drum. Aşa cum ştiţi, ghiocelul se înmulţeşte pe cale vegetativă, prin bulbili de sol şi nu prin sămânţă. Dorim să creăm o colecţie din speciile acestea de ghiocel care sunt în România şi, de ce nu, să putem aduce şi varietăţi care nu se găsesc în mod natural în România.

Când ne gândim la mărţişorul de altă dată, mărţişorul în toate formele lui, acum cu ani în urmă, era simbolizat de ghiocel, ca vestitorul primăverii, ca cel care aducea bucuria. El a fost iubit de poporul nostru, este în tradiţia noastră, îl găsim în literatură, în cântece. Putem chiar să ne gândim la o floare naţională, deşi noi avem o floare care ne reprezintă foarte bine, bujorul. În cadrul instituţiei noastre dorim să determinăm bine condiţiile naturale şi care sunt factorii limitativi care, pot să-l pună în pericol, să ştim ce nu-i place şi care sunt condiţiile optime unde se înmulţeşte natural, să ştim cum putem să-l salvăm, în caz de nevoie, aceasta este misiunea băncii noastre, să contribuim la salvarea lui”, a mai declarat Costel Vînătoru.

Ghioceii, apariție timpurie în ianuarie

În urmă cu un an, ghioceii puteau fi observaţi încă din luna ianuarie, fenomen care i-a determinat pe cercetători să considere că specia ar putea fi ameninţată de schimbările climatice şi să nu mai reprezinte un reper al primăverii.

„Este o specie ameninţată oarecum de schimbările climatice. Ar putea să nu mai fie un reper ca altădată, când ne orientam după plante. Venirea primăverii era prevestită de comportamentul plantelor, iar ghioceii erau văzuţi ca vestitori ai primăverii, dar acum suntem în ianuarie şi nu ştim ce vesteşte, venirea îngheţului sau venirea primăverii”, preciza directorul BRGV în luna ianuarie a anului precedent.

Ghioceii sunt adesea cultivaţi în grădini şi parcuri ca flori ornamentale şi sunt îndrăgiţi pentru farmecul lor deosebit. 

Citește și: EXCLUSIV De ce a fost atât de frig în această iarnă. Cum a „scăpat” aerul polar din Arctica și a lovit emisfera nordică / video

Citește și: EXCLUSIV Vremea în vara 2026. Când începe canicula. Va fi unul dintre cei mai călduroși ani înregistrați vreodată